Organizațiile din domeniul sănătății și antidrog sunt convinse că practicarea unor accize mai mari la tutun ar duce la reducerea fumatului în rândul populației sărace.
”Agenţia Naţională Antidrog (ANA) se alătură Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în marcarea Zilei Mondiale fără Tutun (31 mai), prin organizarea, la nivel naţional, de activtăţi de informare – sensibilizare – conştientizare în mediul şcolar sau în comunitate, activităţi de petrecere a timpului liber şi de formare de abilităţi, subscrise temei propuse de OMS „Accize mai mari la tutun, mai puţine decese şi boli!”.
Pentru marcarea Zilei Mondiale fără Tutun, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, alături de partenerii săi, face un apel la statele lumii pentru a creşte taxele/accizele la tutun.
Cercetările demonstrează că practicarea de taxe/accize mai mari sunt eficiente în reducerea fumatului în rândul persoanelor cu venituri mici şi, de asemenea, în prevenirea fumatului pentru tineri”, informează Agenția Națională Antidrog într-un comunicat de presă.
Specialiștii antidrof sunt de părere că o creştere a accizelor determină o creştere a preţului la tutun cu 10% şi o sădere a fumatului cu aproximativ 4% în ţările cu venituri mari şi cu până la 8% în ţările cu venituri mici şi medii.
În plus, creşterea accizelor la tutun este considerată a fi cea mai eficientă măsura de control a tutunului, raportată la costuri. Raportul OMS din anul 2010 indică faptul că o creştere cu 50% a taxelor şi accizelor pe tutun va genera mai mult de 1.4 milioane de dolari, ca şi fond de rezervă pentru 22 de ţări cu venituri mici”.
Obiectivul general al OMS este de a contribui la protejarea generaţiilor prezente şi vitoare, nu numai din punctul de vedere al consecinţelor medicale, dar şi al celor sociale, de mediu şi economice datorate consumului de tutun, dar şi fumatului pasiv.
Obiective specifice ale campaniei pentru anul 2014 sunt creştrea taxelor/accizelor la tutun de către guverne, la un aşa nivel încât să aibă ca rezultat reducerea fumatului şi sprijinirea guvernelor de către ONG-uri în creşterea acestor taxe.
Conform ultimului Studiu în Populaţia Generală privind prevalenţa consumului de droguri la nivel naţional, realizat de Agenţia Naţională Antidrog în anul 2010, au reieşit următoarele date privind fumatul produselor din tutun:
Fumatul produselor din tutun înregistrează cel de-al doilea nivel al prevalenţei consumului de droguri în populaţia României: mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi (56,9%) au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii.
În ultimele 30 de zile, au declarat că fumează o treime dintre subiecţi (30,3% – în scădere faţă de studiile anterioare: 36,5%, respectiv 33,7%), iar unul din patru (24,7%) că a fumat zilnic.
Comparativ cu studiile anterioare, se observă: pe grupe de vârstă – pentru 35 – 44 de ani, cea mai mare valoare pentru consumul de-a lungul vieţii (63,4%) şi creştere faţă de studiul anterior, din 2007;
Pentru grupa de vârstă 15 – 24 de ani, continuă scăderea prevalenţei celor care au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii, iar pentru 25 – 34 de ani se înregistrează, ca şi în 2004 şi 2007, cele mai mari valori pentru consumul recent (35,8%) şi consumul actual (35,5%).
Raportul între populaţia fumătoare de sex masculin şi cea de sex feminin rămâne de aproximativ 2:1.
În funcţie de mediul de rezidenţă, se observă menţinerea tendinţei înrgistrate în studiile anterioare: cele trei prevalenţe au cea mai mare valoare în zonele urbane mari şi cea mai mică în cele rurale.
Pentru respondenţii care au declarat că au fumat în ultimele 30 de zile nu se observă diferenţe majore.
Între rezultatele celor trei studii în privinţa numărului de ţigări fumate zilnic media vârstei de debut pentru consumul de tutun are aceeaşi tendinţă: o scădere a pragului mediu de debut pentru generaţia tânără (15 – 34 ani), în raport cu generaţia adultă (35 – 64 ani) şi cu valoare mai mică pentru persoanele de sex masculin (în 2010 – 17,57 ani), faţă de cele de sex feminin (în 2010 -19,46 ani).
Ca răspuns instituţional de prevenire a consumului de tutun, Agenţia Naţională Antidrog recomandă o serie de factori de protecţie, precum:
Canalizarea curiozităţii prin informare cu privire la riscurile asociate consumului de tutun.
Promovarea educaţiei prin valori şi atitudini care denotă respect şi responsabilitate pentru sănătatea proprie.
Dezvoltarea abilităţilor sociale ca suport atitudinal şi comportamental autonom şi raţional faţă de ceilalţi.
Promovarea alternativelor sănătoase de petrecere a timpului liber.
Accesibilitatea scăzută a tutunului în mediile sociale frecventate de tineri.
