Analistul rus Zurab Todua apreciaza, intr-un amplu comentariu publicat vineri in cotidianul de limba rusa Nezavisimaia Moldova, editat la Chisinau, ca presedintele Romaniei nu a fost prea multumit de vizita sa in Republica Moldova, deoarece, in pofida primirii calduroase de care s-a bucurat Traian Basescu din partea noii puteri de la Chisinau, pe strazile capitalei moldovene nu s-au adunat multimi de oameni pentru a-l ovationa pe Basescu, iar "cele cateva sute de adepti ai unirii nu conteaza". Cu toate acestea, sprijinul acordat romanilor de peste hotare a constituit pivotul principal al campaniei electorale a lui Basescu, informeaza Agerpres.

Potrivit lui Todua, Basescu este, in mod incontestabil, un politician talentat, care nu clacheaza in fata greutatilor si care a adus in viata politica a Romaniei multa patima, la baza careia se afla patriotismul sau si dorinta de a le oferi tuturor romanilor, inclusiv celor de peste granita, o perspectiva istorica. Insa, dupa cum atentioneaza analistul rus, imediat ce Romania va formula la nivel oficial pretentii teritoriale fata de Republica Moldova si Ucraina, vor fi puse sub semnul intrebarii granitele pe care Romania le are cu Ungaria si Bulgaria.

Analistul rus aminteste ca, aflat la Chisinau, Basescu nu a ezitat sa critice din nou Pactul Ribbentrop-Molotov. Declaratiile lui Basescu si campania unionista din mass-media moldovenesti i-au facut pe unii experti sa conchida ca in urmatorii cinci ani planurile si intentiile lui Traian Basescu se vor transforma intr-o doctrina a panromanismului, care se va finaliza, mai devreme sau mai tarziu, cu alipirea la Romania a teritoriilor populate de romani, in primul rand a Republicii Moldova.

Autorul articolului considera ca cererile privind anularea consecintelor Pactului Ribbentrop-Molotov nu sunt unele sustenabile. In primul rand, scrie Todua, pactul si-a pierdut semnificatia dupa atacul pe care Germania fascista si aliatii sai, intre care si Romania, l-au declansat impotriva URSS, la 22 iunie 1941. In al doilea rand, granitele din Europa au fost fixate in urma victoriei inregistrate de URSS si alti membri ai coalitiei antihitleriste, in cadrul Conferintelor de la Ialta si Potsdam. In al treilea rand, frontierele Europei au fost confirmate de Actul Final de la Helsinki, din 1975, semnat de sefii a 35 de state.

In opinia analistului rus, destramarea Iugoslaviei, URSS si Cehoslovaciei a avut loc in granitele interne ale acestor state si nu a vizat tari vecine, iar reunificarea Germaniei, invocata de unionisti, nu se potriveste in cazul Romaniei, deoarece aceasta s-a produs conform vointei majoritatii germanilor, in cadrul granitelor stabilite ale celor doua state germane si neafectand teritoriile estice ale Germaniei care in 1945 trecusera la Polonia.

Teoretic, unirea Republicii Moldova cu Romania ar fi putut avea loc pe valul evenimentelor din anii 1980-1990 si, probabil, o asemenea evolutie ar fi fost acceptata in final de comunitatea internationala. Pentru aceasta, insa, a lipsit vointa locuitorilor Republicii Moldova, subliniaza autorul articolului.

De asemenea, Todua afirma ca doctrina panromanismului nu este sustenabila atat pentru ca se bazeaza pe negarea Pactului din 1939, cat si din cauza faptului ca are legatura directa cu pretentiile teritoriale ale Republicii Moldova fata de Ucraina. Unirea Republicii Moldova si Romania nu va putea avea loc, pentru ca in "suspensie" vor ramane teritoriile Bucovinei de Nord si Basarabiei de Sud. Oare nu cumva la Bucuresti se afla oameni atat de naivi care sa creada ca Moscova, Kievul si Budapesta vor sta sa se uite indiferente la aceasta?, se intreaba analistul. In afara de aceasta, scrie Todua, majoritatea covarsitoare a nationalitatilor care locuiesc astazi in Republica Moldova nu sprijina unirea cu Romania nici macar in "ambalaj european", iar daca procesul de unire va fi, totusi, demarat de conducerea liberala a tarii, el va duce la destramarea republicii in numeroase enclave.

O politica externa, bazata pe incercarile de "a lichida consecintele" unui document istoric sau altuia este extrem de periculoasa, atentioneaza Todua, subliniind ca, invocand exemplul Bucurestiului, si ungurii ar putea cere lichidarea Tratatului de la Trianon din 1920, iar multe alte state ar putea formula de asemenea pretentii teritoriale reciproce. Mai mult decat atat, urmand "exemplul pretios al Romaniei", si Rusia ar putea cere revizuirea Acordurilor de la Belovej din 1991, iar aceasta va pune sub semnul intrebarii legitimitatea noilor state formate dupa destramarea URSS.

De altfel, Zurab Todua este convins ca daca Moscova isi va trasa drept principal obiectiv politic extern refacerea URSS, aceasta idee va fi sprijinita de cea mai mare parte a populatiei din fostele republici sovietice.

Traian Basescu si echipa sa inteleg foarte bine toate aceste lucruri si tocmai de aceea nu depasesc limitele admise, fiind constienti ca pentru o adevarata unire Romania nu are nici forta, nici posibilitatile necesare. Pentru unire este nevoie ca aceasta idee sa se bucure de sprijinul a circa 80-90 la suta din populatia Republicii Moldova, insa acest lucru nu va putea fi obtinut nici daca vor fi rupte "baierele ajutoarelor" financiare europene, isi exprima convingerea analistul rus.

Todua subliniaza ca doctrima panromanismului este periculoasa si pentru ca actiunile Romaniei si ale Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE), aflata la putere la Chisinau, sunt in stare sa complice foarte tare situatia politica interna a Republicii Moldova.

In locul stergerii prin evolutie a granitelor dintre state, la care UE aspira de zeci de ani, unionistii militeaza pentru metode revolutionare care ameninta cu haos, conflicte si varsare de sange. In final, atitudinile revansarde ale Romaniei, care sunt subestimate la Bruxelles, ar putea submina stabilitatea politica din sud-estul Europei si pune sub semnul intrebarii viitorul UE, conchide analistul rus.