15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialAlertă la vârful PSD: votul din diaspora va fi anchetat de DNA

Alertă la vârful PSD: votul din diaspora va fi anchetat de DNA

Dosarul penal referitor la împiedicarea românilor din diaspora să voteze la alegerile prezidenţiale a fost preluat de DNA, în condiţiile în care, spun specialiştii, există indicii temeinice că unii dintre liderii PSD şi din Guvern au săvârşit fapte penale.

Procurorul general Tiberiu Nițu a anunțat, printr-un comunicat, decizia de a transfera la DNA dosarul „Votul în diaspora“. În comunicat se recunoaște existența indiciilor săvârșirii unor fapte de corupție. Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte, în dosar s-a început urmărirea penală „in rem“ (pentru faptă, nu față de o anumită persoană). Acuzațiile sunt de abuz în serviciu, neglijență în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

Ce pedepse se pot da

Articolul 13, indice 2, din Legea anti­corupție 78/2000, invocat de PICCJ, prevede: „Fapta persoanei care îndepli­nește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.

În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu (…), dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime“.

La data de 2 decembrie 2014, șeful DNA, Laura Codruța Kövesi, i-a solicitat procurorului general Tiberiu Nițu transferarea dosarului de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la DNA pentru continuarea anchetei privind modul în care s-a organizat și desfășurat votul din diaspora pentru președinție deoarece au apărut indicii potrivit cărora înalți demnitari au comis fapte conexe celor de corupție pentru a împiedica sute de mii de români să-și exercite dreptul la vot. Atât la Parchetul ICCJ, cât și la DNA au fost înregistrate plângeri penale cu privire îngrădirea dreptului constituțional la vot.

Unele plângeri îi vizau direct pe pre­mierul Victor Ponta și pe miniștrii de Externe Titus Corlățean ( în exercițiu la data primului tur de scrutin) și Teodor Meleșcanu ( în exercițiu la data celui
de-al doilea tur de scrutin). O astfel de plângere a fost depusă și de europarlamentarul Monica Macovei, care, după mai multe ore de stat la coadă în fața secției de votare de la Londra, nu a reușit să voteze.

De ce dosarul e de competența DNA

Constituția garantează dreptul la vot al românilor, iar de modul în care românilor din străinătate li se asigură  accesul la exercitarea dreptului constituțional răspunde Ministerul de Externe, potrivit legii. Decizia, însă, aparține membrilor Guvernului, liderilor partidului aflat la guvernare.

Dacă lideri ai unui partid sau ai Guvernului au împiedicat, prin folosirea autorității funcției lor, accesul românilor la exercitarea dreptului constituțional la vot, pentru a obține foloase pentru sine sau pentru altul, competența de anchetare revine DNA, spun specialiștii. La DNA ar exista indicii că s-ar fi săvârșit infracțiuni din această arie de competență, spun surse judiciare.

Ce putea face Guvernul pentru a permite votul

– Prima acțiune controversată a fost ordinul ministrului de Externe, Titus Corlățean, din 16 septembrie 2014 prin care a fost schimbată locația mai multor secții de votare, mutate din zone cu comunități consistente de români în zone cu mai puțini români.

– În 10 octombrie, Camera Deputaților a respins o moțiune simplă a PNL și PDL pe tema românilor de pretutindeni. Potrivit calculelor autorilor, la fiecare secție de vot ar fi repartizați peste 10.000 de români, ceea ce înseamnă că ar trebui să voteze 12 alegători pe minut.

– De asemenea, mai mulți ambasadori ai României au cerut MAE suplimentarea numărului de secții de votare. Guvernul a ignorat toate aceste mesaje. După izbucnirea scandalului din primul tur, ministrul de Externe, Titus Corlățean, a afirmat că nu poate înființa noi secții, invocând un articol din Legea alegerilor prezidențiale potrivit căruia al doilea tur de scrutin are loc în aceleași secții de votare din primul tur de scrutin.  

– Pe 4 noiembrie însă, Biroul Electoral Central (BEC) a formulat o decizie potrivit căreia aceste reguli se aplică doar în interiorul țării, nu și în exterior.

– Ulterior, BEC a precizat că nu există un “impediment legal” referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate”.

– În ciuda acestui fapt, MAE a considerat că decizia BEC nu creează “temeiul legal pentru completarea listei secțiilor de votare din străinătate”. Pe de altă parte, MAE putea solicita Guvernului să emită o ordonanță de urgență cu prevederi clare.

– După schimbarea ministrului Corlățean cu Teodor Meleșcanu, poziția Executivului a rămas aceeași. MAE a decis să suplimenteze doar numărul de ștampile și cabine de vot pe secție de votare.  

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

O femeie de 31 de ani a fost reținută pentru efectuarea repetată de intervenții chirurgicale estetice minim invazive

O femeie în vârstă de 31 de ani a fost reţinută pentru 24 de ore, urmând să fie prezentată magistraţilor cu propunere legală, pentru...

Un bărbat din Harghita a găsit un proiectil și două cartușe în curtea casei

Un bărbat dintr-un sat din Harghita a sunat miercuri seara la 112 și a anunțat că a găsit în curte în urma unor săpături,...

Pentagonul va aloca 20 de miliarde de dolari pentru a dezvolta avionul de luptă NGAD

Forţele Aeriene ale SUA alocă aproape 20 de miliarde de dolari pentru a dezvolta avionul de luptă NGAD (Next Generation Air Dominance), înlocuitorul pentru...
Ultima oră
Pe aceeași temă