Aproximativ două sute de oameni care susţin legea dării în plată s-au adunat, duminică, în Piaţa Victoriei şi au pornit în marş spre Piaţa Constituţiei, ei spunând că vor să facă "un cadou de mărţişor BNR şi tuturor celor ce se opun legii".
Acţiunea este organizată de Grupul Clienţilor cu Credite în CHF şi este autorizată să dureze două ore. Organizatorii spun că oamenii au ieşit în stradă pentru a-şi exprima susţinerea aprobării legii dării în plată, care le permite persoanelor ce au un credit garantat cu casa pe care nu îl mai pot plăti să dea locuinţa înapoi băncii şi să le fie ştearsă datoria. Manifestanţii spun că nu mai vor să fie umiliţi de bănci şi le mulţumesc iniţiatorilor legii dării în plată.
"Dorim să facem un cadou de mărţişor BNR şi tuturor celor care se opun legii dării în plată. În faţa legii suntem toţi egali. Dacă doua persoane cumpără electronice şi ele nu merg în faţa ANPC, cele două persoane sunt tratate egal, în vreme viceguvernatorul şi oficialii BNR doresc discriminare, ceea ce ar însemna că cel cu plasma nu beneficiază de garanţie deoarece este considerat bogat. E considerat bogat de cei ce se opun legii dării în plată, în speţă Bogdan Olteanu, care doreşte plafon", a declarat, pentru news.ro, Daniel Teodorescu, iniţiator al Grupului Clienţilor cu Credite în CHF.
Susţinătorii legii dării în plată au protestat şi săptămâna trecută, în faţa sediul Băncii Naţionale a României şi în Piaţa Constituţiei. Oamenii spun că vor continua protestele până când parlamentarii, reprezentanţii BNR şi celelalte autorităţi responsabile vor veni în sprijinul "celor fără viitor" prin măsuri care să îi ajute pe cei care nu mai pot plăti creditele să nu ajungă pe stradă şi cu salariile poprite.
În opinia acestora, trebuie să îşi asume răspunderea şi băncile care au dat aceste credite înaintea crizei economice, "în mod iresponsabil", prin reclamă înşelătoare, informare necorespunzătoare sau chiar dezinformarea clientului şi în lipsa transparenţei în contractele de credit.
Grupul Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC) este o mişcare civică, constituită în ianuarie 2015, imediat după aprecierea dramatică a francului în raport cu leul şi numără în prezent peste 24.000 de membri.
Legea dării în plată nu a fost dezbătută, săptămâna aceasta, de plenul Senatului, deşi există deja toate avizele şi raportul de admitere din partea comisiilor de specialitate.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a ironizat, joi, legea dării în plată, afirmând că aceasta ar trebui aplicată şi pentru creditele de consum, prin care s-au cumpărat produse precum frigiderele şi maşinile de spălat. Isărescu a ironizat şi argumentele folosite de către promotorii legii de-a lungul timpului.
Guvernatorul băncii centrale a argumentat că banii pe care băncile trebuie să îi recupereze de la cei care au luat credite nu sunt banii băncilor, ci reprezintă, în mare măsură, banii deponenţilor.
Luni, la Biroul Permanent al Senatului, urmează să se discute şi să se ia o decizie privind introducerea pe ordinea de zi a şedinţei de plen a legii dării în plată.
Deputatul PNL Daniel Zamfir a declarat pentru News.ro că a fost invitat, luni, la şedinţa grupului parlamentar PSD din Senat, pentru o discuţie privind modul în care iniţiativa sa legislativă, legea dării în plată, afectează sau nu Programul guvernamental Prima Casă, el urmând să fie însoţit de avocatul Gheorghe Piperea.
Şi avocatul Gheorghe Piperea a prezentat, într-o postare pe Facebook, câteva argumente care demonstrează, în opinia sa, că legea dării în plată nu are cum să afecteze obligaţiile statului român rezultate din programul Prima casă.
”Legea spune că de ea poate beneficia şi fideiusorul sau co-debitorul. Pentru asta, este nevoie ca respectivii să fie consumatori persoane fizice şi să notifice banca de intenţia dării in plată. Este Statul român consumator? Va formula vreodată Statul român notificare de dare în plată pe motiv că este în dificultate financiară sau pentru că vrea să dea o ţeapă onorabilei bănci? Nu”, a precizat Piperea.
Comisia Europeană a criticat în termeni duri, vineri, în raportul anual de ţară privitor la România, proiectul legii dării în plată, experţii europeni estimând că aplicarea măsurilor cuprinse în lege ar avea ca efect reducerea creditării şi ar genera un risc sistemic pentru tot sector bancar românesc, cu riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar.
În forma promovată de către iniţiatori, legea dării în plată se aplică doar creditelor pentru locuinţe cu garanţii imobiliare. Dacă legea intră în vigoare, persoanele care au luat împrumuturi de acest tip pot scăpa de orice plată dacă cedează creditorului locuinţa cumpărată pe credit.
Criticile Comisiei Europene sunt asemănătoare celor exprimate, în urmă cu două luni, de către altă instituţie importantă a Uniunii Europene. În 18 decembrie 2015, Banca Centrală Europeană (BCE), considerată gardianul zonei euro, a comentat că proiectul de lege privind darea în plată riscă să compromită siguranţa juridică şi nu respectă principiul aşteptărilor legitime, în condiţiile în care introduce măsuri cu efect retroactiv. Experţii de la Bruxelles mai consideră că aplicarea legii va spori vulnerabilitatea sectorului bancar din România.
