Aproximativ un milion de catolici din România sărbătoresc duminică Paştele, iar sâmbătă noapte vor participa la celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, care exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.
În Sâmbăta Sfântă, Biserica meditează în tăcere şi rugăciune pătimirea şi moartea lui Cristos, iar în cursul zilei nu are loc nicio acţiune liturgică. În schimb, noaptea are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, prin care se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.
La Catedrala Sfântul Iosif din Bucureşti, celebrarea Vigiliei Pascale va începe la ora 23.00, fiind prezidată de Arhiepiscopul Mitropolit Ioan Robu.
Ritualul va începe în faţa bisericii catedrale, prin binecuvântarea focului şi aprinderea Lumânării Pascale – simbol al lui Cristos Înviat – de la care vor fi aprinse apoi lumânările credincioşilor, iar apoi credincioşii vor asculta vestirea solemnă a Învierii.
Cu puţin timp înainte de miezul nopţii, clopotele vor bate din nou, după o tăcere de trei zile. Tot atunci, pentru prima dată după 40 de zile de post, se va intona cântarea "Aleluia". La Sfârşitul Sfintei Liturghii, în jurul orei 01.00, toţi credincioşii, preoţii şi IPS Ioan Robu, cu lumânările aprinse, vor intona solemn "Cristos a înviat!", mergând în procesiune în jurul Catedralei Sfântul Iosif.
Sfânta Liturghie solemnă a Învierii Domnului va avea loc duminică dimineață la Catedrala Sfântul Iosif din București, dar și la toate bisericile catolice din România.
În România sunt aproximativ un milion de catolici, cele mai mari comunități fiind în Transilvania.
Și în Bucovina este o importantă comunitate de catolici de etnie poloneză şi germană.
Preşedintele Asociaţiei Polonezilor Suceava, Stanislava Iachimovschi, spune că Învierea Domnului, una din cele mai importante sărbători ale creştinătăţii, este o sărbătoare a bucuriei şi a înţelegerii, iar pentru comunităţile polonezilor din Bucovina Paştele este o sărbătoare cu tradiţii îndelungate, moştenite de la înaintaşi şi transmise din generaţie în generaţie.
"Paştele este precedat de Duminica Floriilor, care celebrează intrarea lui Isus în Ierusalim, zi în care se sfinţesc ramurile pascale, apoi de Săptămâna Mare, cu Triduumul Pascal, perioadă a concilierii, a recunoaşterii păcatelor, a postului", a spus Iachimovschi.
Ea a arătat că în Sâmbăta Mare credincioşii merg seara la biserică cu ramuri de salcie şi cu coşuri din nuiele în care pun bucate pentru a fi binecuvântate de preot, arătând că din coş nu lipsesc sarea şi hreanul, elemente-simbol ce amintesc de chinurile lui Isus Cristos.
Iachimovschi a spus că la slujba de Înviere, celebrată la miezul nopţii, se sfinţesc apa şi focul, iar preotul aprinde lumânarea pascală de la care credincioşii iau lumină şi se întorc cu lumânările aprinse acasă. După slujba de Înviere, credincioşii merg acasă şi mănâncă din bucatele sfinţite, iar masa începe cu o rugăciune rostită de cel mai vârstnic membru al familiei, care împarte şi oul sfinţit celor prezenţi.
În prima zi a Paștelui, credincioşii merg la Sfânta Liturghie, apoi petrec restul zilei în familie.
La rândul său, Josef-Otto Exner, membru al Forumului Democrat al Germanilor din Suceava, spune că în zilele premergătoare acestei sărbători gospodinele prepară mâncărurile tradiţionale, iar în Sâmbăta Mare pregătesc coşul cu bucatele pascale pentru a fi sfinţite la biserică.
La masa festivă de Paşte sunt servite ouă roşii, pască, babe- copturi din aluat dospit şi stafide, jambon, drob de miel şi friptură din carne de miel cu sos de hrean.
La Vatican, Papa Francisc va celebra la ora 10.15 (ora Romei) Sfânta Liturghie solemnă a Învierii Domnului în Piața Sfântul Petru. După celebrare, Suveranul Pontif, de la balconul central al Bazilicii Vaticane, va rosti Mesajul de Paşte şi va împărţi binecuvântarea Urbi et Orbi (către cetate şi lume).
