Proiectul de lege a arhivelor stabileste liberul acces la documentele arhivate ale Partidului Comunist Roman si ale institutiilor regimului comunist din perioada 1945-1989.
Trecutul activistilor din anii ‘80 ar putea iesi la lumina mai devreme de intervalul 2010-2020, asa cum il stabileste actuala lege a Arhivelor Nationale.
Istoricul Marius Oprea, presedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, considera noul proiect de lege extrem de util si spera sa ajunga in Parlament in aceasta sesiune. "Nu vad de ce ar pica o astfel de lege, decat daca majoritatea parlamentarilor sunt securisti sau nomenclaturisti. Sper inca intr-o majoritate onesta in Parlament. Este genul de lege la care cine voteaza impotriva se autoincrimineaza", prezice Marius Oprea.
"Ca sa nu mai existe echivoc, punem toate aceste lucruri intr-o lege. Este pentru binele functionarii acestei comunitati. Altfel, se creeaza suspiciuni si nu ne vom impaca niciodata cu trecutul", socoteste seful Arhivelor Nationale, istoricul Dorin Dobrincu. Proiectul de lege va intra in circuitul de avizare la ministere, unde initiatorii sai nu cred ca va intampina dificultati. Legea existenta in prezent nu permitea consultarea unor documente mai noi de anul 1978.


Proiectul de lege a arhivelor, care ar urma sa modifice actuala lege a Arhivelor Nationale (16/1996), stabileste ca prioritate la arhivare documentele Partidului Comunist Roman din perioada 1921-1989 si cele ale institutiilor statului comunist din perioada 1945-1989. Accesul la aceste acte va fi liber, nu restrictionat de termenul de 30 de ani care trebuie sa treaca de la crearea lor. Proiectul modifica si termenul la care documentele emise de institutii ale statului pot fi consultate la Arhiva Nationala, reducandu-l de la 30 la 25 de ani si eliminand diferentierile de termene intre aceste documente (care variau de la 30 la 90 de ani). Documentele privind viata privata a unei persoane isi pastreaza termenul de secretizare de 75 de ani de la creare, dar proiectul aduce o precizare importanta, care ar putea fi atacata de multi in instanta: "Documentele create in legatura cu exercitarea unei functii sau demnitati publice nu pot fi considerate documente de viata privata".
Seful Arhivelor Nationale, istoricul Dorin Dobrincu, stie ca actuala lege contine foarte multe restrictii si neclaritati si este total anacronica in raport cu Europa. "Cele mai importante prevederi ale proiectului privesc accesul publicului la arhive, care va fi liber si egal pentru toti", arata Dobrincu avantajul noii legi, la care adauga definirea clara a atributiilor Arhivelor Nationale si a termenilor cu care lucreaza. Legat de documentele regimului comunist, Dobrincu spune ca actuala lege nu permitea practic consultarea unor documente mai noi de anul 1978. "Ca sa nu mai existe echivoc, punem toate aceste lucruri intr-o lege. Este pentru binele functionarii acestei comunitati. Altfel, se creeaza suspiciuni si nu ne vom impaca niciodata cu trecutul", socoteste seful Arhivelor Nationale. Istoricul Marius Oprea, presedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, considera noul proiect de lege extrem de util si necesar: "Accesul este foarte dificil. Documentele Comitetului Central al PCR din anii ‘80 nu pot fi consultate, iar cele emise in teritoriu cu atat mai putin". Documentele din anii ‘80 pot fi consultate, conform legii actuale, abia in 2010-2020, iar fara acestea nu se poate imagina o istorie a comunismului, explica istoricul. "Ele sunt blocate prin lege din interes politic. Mare parte din FSN grupa linia doi si trei din PCR, iar dupa 2000 demnitarii si-au putut publica biografii care incep din anul 1990, de parca suntem condusi de adolescenti", arata Oprea de ce Romania a ramas codasa in Europa la infruntarea trecutului. z