Armata Turciei – decapitată în urma loviturii de stat. România devine principalul pilon al NATO la Marea Neagră

Printre cei aproape 3000 de militari reținuți după tentativa de lovitură de stat împotriva președintelui turc Recep Tayip Erdogan se află şi 103 generali și amirali, adică o mare parte a structurii de comandă din armata turcă, ţară membră a alianţei nord-atlantice

Turcia era considerată, la nivelul anului 2015, a doua forță militară din NATO, după Statele Unite, cu un efectiv total de circa 640.000 de oameni, militari și civili. Raportat la acest indicator, numărul total al militarilor reținuți în Turcia în ultimele zile nu pare semnificativ, dar Dar faptul că peste 100 dintre ei aveau grade înalte subminează în mod cert forța militară a Ankarei, atât din punctul de vedere al capacității de comandă, cât și din punctul de vedere al moralului trupelor.

România devine, în această conjunctură, cea mai importantă țară stabilă, membră NATO, de la Marea Neagră. Este ţara noastră capabilă să-și onoreze misiunile pe Flancul Estic?

Din păcate, capacitatea militară a României este încă incompletă față de rolul ce-i revine, indiferent de măsura în care Alianţa Nord-Atlantică mai poate conta în acest moment pe armata Turciei.

Șeful Statului Major al Forțelor Navale (SMFN) ale României, contraamiralul Alexandru Mîrșu, avertiza la ultimul bilanț al instituţiei că „întâr­zierea inițierii etapei a II-a de modernizare a fregatelor T 22 va determina un deficit de capabilități“. „Sperăm ca, până la sfârșitul acestui an să începem programul de moder­nizare a fregatelor“, declara, la rândul lui, contraamira­lul Constantin Ciorobea, locțiitorul șefului SMFN. Până în acest moment, Forțele Navale ale României pot conta doar pe elicopterele navale, ce pot fi transportate la bordul fregatelor, întrucât programul de moder­nizare a elicopterelor Puma Naval a fost încheiat la sfârșitul anului 2015.

Abia la data de 29 iunie 2016, Ministerul român al Apărării a anunțat că „a selectat preliminar“ ofertele a patru firme pentru viitoarea modernizare a fregatelor românești. Cei patru operatori economici selectați urmează să trimită ofertele finale către MApN până la data de 18 iulie 2016. Abia pe baza acestor oferte, ministerul va decide cine va realiza efectiv etapa a doua de modernizare a fregatelor tip 22, „Regele Ferdinand“ și „Regina Maria“. Dar, cum de obicei, licitaţiile publice sunt urmate de contestaţii, în cel mai bun caz, operația de modernizare a două dintre fregatele României va începe la finalul anului 2016, iar lucrările se vor derula pe o perioadă de trei ani și jumătate.

În timpul cât cele două fregate tip 22 vor fi în șantier, cea mai importantă navă militară a României va rămâne fregata „Mărășești“, care datează din anii comunismului. Capacitatea acesteia de a răspunde exigențelor NATO, în situații de criză sau de război, rămâne discutabilă. De altfel, vasul va fi și scos din funcțiune definitiv, după ce programul de moder­nizare a fregatelor tip 22 se va încheia.

În mod normal, dacă nu are o capacitate navală completă pe Marea Neagră, o țară riverană își poate apăra interesele cu ajutorul aviației de luptă. Doar că, în cazul României, această soluție nu funcționează. Primele șase avioane F-16, dintre cele 12 cumpărate din Portugalia, vor intra în dotarea Forțelor Aeriene Române în septembrie 2016, iar celelalte șase în 2017.

României, pilonul estic al NATO, îi rămâne să spere că, până în septembrie 2016, nu va fi obligată să intervină în cazul unei agravări a situației din spațiul Mării Negre. Și că, după septembrie 2016, o eventuală situație de criză o va putea rezolva doar cu șase avioane F-16 și cu fregata Mărășești, veche de peste 30 de ani.

Opinie.Impactul arestărilor se va simți asupra armatei

Europarlamentarul Ioan Mircea Pașcu, fost ministru al Apărării Naționale, a declarat, ieri, la RFI, că Turcia este, „în ansamblu“, principala „pavăză“ a NATO şi UE împotriva ameninţărilor care vin din zona sudică. „În momentul de faţă, Turcia are angajate forţe militare atât în sud, în ceea ce priveşte lupta împotriva Statului Islamic, pe graniţa de sud, dar şi în problemele legate de kurzi în interior. Impactul asupra armatei al acestor arestări, al acestor măsuri luate după puciul eşuat se vor resimţi la nivelul armatei“, a subliniat europarlamentarul Ioan Mircea Pașcu.