UPDATE
Ministrul Justiției, Raluca Prună, a pus în dezbate publică, pe pagina de Internet a instituției, Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru ABROGAREA articolului de lege în baza căruia pușcăriașii – "cercetători științifici" beneficiau de reducerea pedepsei cu 30 de zile pentru fiecare lucrare scrisă și publicată.
Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității un comunicat în care explică de ce nu este de acord cu abrogarea legii, ci cu adăugarea unor completări ( "clarificăricări") prin care , susține CSM, s-ar stopa inflația de cercetători științifici din pușcării.
Joi, CSM a respins propunerea ministrului Prună de abrogare a legii cu majoritate de 9 din totalul de 17 membri prezenți. Votul CSM este consultativ,, în consecință ministrul poate promova agrogarea legii prin ordonanță de urgență.
Argumentele ministrului Justiției
Ministrul a apelat la această formulă deoareceîn câteva închisori s-au înmulțit cercetătorii științifici, gulere albe condamnate pentru fraude financiare de zeci de milioane de euro. Între scriitorii harnice se află Dinel Staicu (9 ani închisoare pentru prejudicii de 11 milioane de euro prejudicii, 10 lucrări științifice scrise în timp foarte scurt, cu alte lucrări în curs de redactare), Dan Voiculescu ( 10 ani de închisoare, prejudicii de 60 de milioane de euro, 9 lucrări știițifice). În total, sunt aproape 200 de cercetători științifici prin pușcării cu peste 450 de opere și alte peste 100 în curs de elaborare. Cei mai mulți "autori" sunt cazați la penitenciarele Rahova, Jilava și Poarta Albă. Au redactat lucrări științifice și patronii din fotbal ca frații Becali, Cristi Borcea. Gigi Becali a ieșit mai devreme din pușcărie tot datorită unor opere "științifice". Mulți nu au pregătirea pentru a scrie astfel de lucrări, alții au plagiat ( potrivit specialiștilor de la Universitatea București), precum George Copos. Fenomenul este în creștere și nimeni nu se gândea să-l stopeze. Noul ministru al Justiției, Raluca Prună, vrea să taie din rădăcină rău.
Conținutul proiectului de abrogare și notele de fundamentare pot fi găsite aici http://www.just.ro/proiect-de-ordonanta-de-urgenta-a-guvernului-pentru-abrogarea-art-96-alin-1-lit-f-din-legea-nr-2542013-privind-executarea-pedepselor-si-a-masurilor-privative-de-libertate-dispuse-de-organele-judi/
Proiectul urmează a fi discutat în ședința de Guvern de săptămâna viitoare.
Argumentele CSM
Consiliul Superior al Magistraturii, care a dat joi un aviz negativ proiectului ministrului Justiției, și-a făcut publice motivele pentru care nu este de acord cu abrogarea legii, ci cu modificare, completarea ei. Ar urma ca fiecare "cercetător" din pușcării să aibă un gardian, care să-i xerocpieze tot ce scrie în fiecare zi sau să-i printeze "munca". În plus, este angrenată o întreagă rețea de "gardieni" de la universități, edituri științifice, totul pentru a reduce pedeapsa condamnaților. Adică, pe lângă cheltuielile cu mâncarea, paza și "cazarea" din pușcării, statul va face cheltuieli în plus pentru dezvoltarea intelectuală a infractorilor de lux.
Atașăm ca document punctul de vedere primit de la CSM.
======
Ministrul Justiției insistă pentru abrogarea prevederii care oferă reducerea pedepselor cu închisoarea pentru lucrări științifice publicate din penitenciar. CSM vrea doar o clarificare a legii.
Ministrul Justiției, Raluca Prună, a anunțat că va continua demersurile pentru abrogarea textului de lege din 2013 care permite reducerea pedepselor pentru deținuții care publică lucrări științifice, chiar dacă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins la limită această propune, cu votul a nouă membri din cei 17 prezenți.
Anul 2013, când a fost promovată legea reducerii pedepselor pentru opere științifice, coincidea și cu încarcerarea multor înalți demnitari, dar și cu faptul că un fost premier (Adrian Năstase) și un fost vicepremier (George Copos) erau deja în închisoare. Ambii au fost eliberați înainte de termen pentru publicarea unor lucrări științifice, beneficiind de acest text de lege. Tot pentru „opere științifice“ a ieșit din pușcărie și George Becali, spre exemplu.
Dar șirul celor care s-au folosit de acest tertip pentru a-și scădea din pedeapsă este mult mai mare. În ultimii trei ani, 425 de astfel de lucrări științifice au fost redactate în penitenciare, unii deținuți de lux având și 10 titluri trecute în dreptul numelui lor. Numai în anul 2015 au scris 350 de lucrări științifice, iar în luna ianuarie a acestui an mai erau în pregătire peste 100 de asemenea lucrări.
Trendul este de creștere rapidă a numărului de lucrări științifice. Spre exemplu, la data de 31 decembrie 2015 erau în pregătire 45 de lucrări științifice, iar la data de 7 ianuarie 2016 numărul a crescut brusc la 103. Pentru fiecare operă, deținuții-cercetători științifici beneficiază de 30 de zile de reducere a pedepsei.
Dan Voiculescu, condamnat la 10 ani închisoare pentru prejudicii de 60 de milioane euro, va executa doar o parte din pedeapsă deoarece are peste 60 de ani și poate beneficia și de reduceri pentru cele opt opere științifice elaborate în pușcărie.
Dinel Staicu a fost mai harnic și a scris 10 opere științifice. Acesta execută o pedeapsă de nouă ani închisoare pentru prejudicii produse statului de circa 11 milioane de euro.
Motivele celor care au votat împotrivă
Cei nouă membri CSM care au fost împotriva propunerii ministrului Justiției de abrogare a legii care fabrică pe bandă rulantă cercetători științifici din condamnați, susțin modificări stufoase ale unui simplu aliniat dintr-un articol de lege (art.96, alin 1, lit. f din Legea 254/2013), propuse de Direcția Legislație, în urma unui raport al Inspecției Judiciare care identificase motivele apariției inflației de „cercetători“- deținuți.
Litera „f“ din legea promulgată în 2013 prevede doar că „în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare știintifică sau invenție și inovație brevetate“.
Modificările dorite de majoritatea CSM ar însemna câteva zeci de pagini care să înlocuiască cele două rânduri din lege. Apoi, până ar intra în vigoare aceste noi modificări, care presupun înființări de tot felul de comitete și comiții, de supraveghetori ai „cercetătorilor/scriitorilor“- deținuți, de declarații pe propria răspundere, de aprobări de la universități etc., ar permite altor condamnați-scriitori aflați deja în penitenciare să beneficieze de reduceri de câte 30 de zile pentru fiecare operă științifică.
Ce ar putea înțelege un simplu cetățean din opoziția majorității membrilor CSM față de intenția ministrului de Justiție de a abroga textul? Că, practic, îi ajută pe condamnații pentru prejudicii imense, nerecuperate în cea mai mare parte, să iasă mai repede din pușcării?
O simplă abrogare a acelei litere „f“ din aliniatul 1, articolul 96 din Legea 254/2013 ar rezolva problema, dar majoritatea CSM nu vrea.
Motivele celor nouă membri CSM care au fost împotriva abrogării le-a exprimat clar judecătorul Adrian Bordea. “Abrogarea unei astfel de dispoziţii poate crea mai mult rău. Nu abrogarea este soluţia cea mai bună“, a explicat magistratul.
Nu se prea înțelege ce a vrut să spună cu adevărat Adrian Bordea, dar e cert că abrogarea poate face “mult rău“ deținuților, care n-ar mai beneficia de atât de multe zile de reducere din pedeapsă ( unii, chiar de 300 de zile).
Cărțile nu corespund
Președintele nou ales al CSM, Mircea Aron, a recunoscut faptul că “nu prea au fost cărţi care să corespundă spiritului legii, ideii pentru care legiuitorul a avut în vedere să nu discrimineze munca intelectuală de cea fizică“, dar nu știm cum a votat pentru că votul este secret.
Doar ministrul Justiției a fost categoric, cu argumente clare. “Noi oricum discriminăm între munca fizică, unde primim o zi liberă la patru zile de muncă, şi dăm 30 de zile la o colecţie de hârtii care se numesc lucrare ştiinţifică“, a explicat Raluca Prună.
Ministrul Justiției a fost consecvent declarației făcute în plin scandal al deținuților-scriitori, când a afirmat: „Nu înseamna că orice fel de teanc de hârtii pe care îl pui între două coperţi poate fi considerat o carte. Sigur, fiecare este liber să scrie memorii, jurnale de detenţie, dar asta nu justifică un caracter ştiinţific al lucrării“.
Avizul negativ al CSM nu poate opri abrogarea textului de lege, deoarece este doar consultativ. Nefiind obligatoriu, ministrul Justiției poate promova un proiect de ordonanță de urgență prin care să abroge litera “f“ din textul de lege care permite scăderea celor 30 de zile pentru o opera științifică.
