AMR sustine ca decizia de alegere a Floricai Bejinaru este nula intrucat nu cuprinde motivele care fundamenteaza optiunea Plenului CSM, aducand o grava atingere interesului legitim public cu referire la autoritatea judecatoreasca care reprezinta parghia de echilibru in orice stat de drept.

Asociatia Magistratilor din Romania a inaintat Sectiei de Contencios Administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) contestatia fata de numirea Floricai Bejinaru ca presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii si a Gratianei Isac in functia de vicepresedinte, procesul urmand sa inceapa in 22 aprilie, informeaza Mediafax.

Concret, AMR solicita instantei supreme anularea hotararilor 1 si 2 din 11 ianuarie 2010 prin care au fost alese, pentru un mandat de un an, in functiile de presedinte, respectiv vicepresedinte al CSM, Florica Bejinariu - judecator la Tribunalul Mehedinti si Gratiana Daniela Petronela Isac - procuror la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Hotararile contestate privesc cariera si drepturile judecatorilor si procurorilor, in sensul dispozitiilor art.29 alin.(5) din Legea 317/2004, conform carora "hotararile plenului privind cariera si drepturile judecatorilor si procurorilor se redacteaza in cel mult 20 de zile si se comunica de indata".

"Calificarea juridica a hotararilor este justificata de faptul ca doamna Florica Bejinariu si doamna procuror Gratiana Daniela Petronela Isac, numai in calitate de judecator, respectiv procuror, pot deveni membri ai CSM pentru ca, ulterior, sa poata candida la functiile de presedinte si vicepresedinte al CSM, ambele calitati, respectiv cea de membru si cea de presedinte/vicepresedinte al CSM, fiind indisolubil legate de notiunea de «cariera»", arata in actiunea sa AMR.

In sensul celor sustinute sunt dispozitiile art.3 lit.a), art.7 alin.(1) si art.24 alin.(1) din Legea 317/2004, conform carora: "Art. 3. - Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din care: a) 9 judecatori si 5 procurori, alesi in adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor, care compun cele doua sectii ale Consiliului, una pentru judecatori si una pentru procurori; Art. 7. - (1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din randul judecatorilor si procurorilor numiti de Presedintele Romaniei". Art. 24. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de presedinte, ajutat de un vicepresedinte, alesi dintre judecatorii si procurorii prevazuti la art. 3 lit. a), care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit".

"Astfel fiind, rezulta fara dubiu faptul ca orice judecator sau procuror are dreptul de a fi ales ca membru in CSM si, subsecvent, de a candida si de a fi ales in functia de presedinte/vicepresedinte al CSM, astfel ca hotararile adoptate de Plenul CSM, care fac obiectul prezentului recurs, sunt hotarari care privesc drepturile si carierea judecatorului, respectiv procurorului in cauza", spune sursa citata.

Astfel, AMR afirma ca cele doua hotarari pot fi contestate in conditiile Legii 317 privind CSM. "Hotararile plenului privind cariera si drepturile judecatorilor si procurorilor se redacteaza in cel mult 20 de zile si se comunica de indata; Hotararile prevazute la alin. (5) pot fi atacate cu recurs, de orice persoana interesata, in termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie", arata AMR.

Asociatia Magistratilor din Romania subliniaza ca este atat persoana interesata in sensul prevederilor art.29 alin.(7) din Legea 317/2004, cat si organism social interesat - asociatie care are ca obiect de activitate protectia drepturilor magistratilor - in sensul art.2 alin.(1) lit.s) din Legea 554/2004 privind contenciosul asministrativ.

"Vatamarea produsa prin actul contestat urmeaza a se aprecia in raport cu dispozitiile art.1 si art.2 alin.(1) lit.r) Legii nr.554/2004", mai spune AMR.

Potrivit statutului sau, Asociatia Magistratilor din Romania are drept scop "reprezentarea intereselor magistratilor in raporturile cu celelalte subiecte de drept pe plan intern si international" (art.5 din statut).

Pentru realizarea scopului sau constitutiv, asociatia are ca obiective: 1. sa promoveze libertatea si demnitatea profesiei, sa apere statutul magistratilor in statul de drept si a independentei justitiei fata de celelalte puteri ale statului (art.6 pct.2 din Statut); 2. sa apere libertatea, demnitatea si statutul profesional al magistratilor; in acest sens, AMR isi exprima pozitia fata de deciziile luate de organele de justitie, astfel cum sunt prevazute in legea de organizare judiciara, in ceea ce priveste profesia de magistrat si cei ce o exercita (art.6 pct.4 din Statut).

Avand in vedere atributiile ce revin presedintelui CSM, conform art. 24 alin.(3) din Legea 317/2004, precum si rolul constitutional fundamental conferit CSM de a fi garantul independentei justitiei, se justifica interesul major pe care AMR, prin prisma scopului sau constitutiv, il are in ceea ce priveste persoanele alese sa asigure conducerea CSM, prin exercitarea functiilor de presedinte si vicepresedinte.

"Interesul manifestat de AMR in promovarea prezentului recurs deriva in mod evident din expunerea ulterioara a argumentelor referitoare la alegerea doamnei judecator Florica Bejinariu in functia de presedinte al CSM, respectiv a doamnei procuror Gratiana Daniela Petronela Isac in functia de vicepresedinte al CSM", subliniaza asociatia.

Conform prevederilor Legii 317, hotararile Consiliului Superior al Magistraturii, in plen si in sectii, se iau prin vot direct si secret si se motiveaza.

"Or, hotararile prin care au fost alesi presedintele si vicepresedintele CSM sunt hotarari ale Plenului. (...) Presedintele si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt alesi de plen, in prezenta a cel putin 15 membri ai Consiliului, cu votul majoritatii membrilor acestuia. Cele doua hotarari sunt acte administrative in sensul prevederilor art.2 alin.(1) lit.c) din Legea 554/2004, intrucat sunt adoptate de o autoritate publica si produc efecte juridice. Pe cale de consecinta, in raport cu aceste dispozitii, rezulta fara echivoc faptul ca hotararile prin care Plenul CSM alege presedintele si vicepresedintele CSM trebuie sa cuprinda o motivare de natura a reliefa argumentele care au determinat acest organ colegial sa aleaga pe unul sau altul dintre candidatii care si-au depus candidatura pentru ocuparea celor doua functii", explica AMR.

Potrivit sursei citate, existenta motivarii actului este justificata si prin faptul ca, in cadrul controlului de legalitate, instanta investita trebuie sa cunoasca motivele care justifica adoptarea actului.

"Fiind acte administrative cu caracter individual, atat Hotararea Plenului CSM 1 din 11 ianuarie 2010, cat si Hotararea Plenului CSM 2 din 11 ianuarie 2010 se supun principiilor actelor administrative. Or, sub aspectul formei sale, este unanim acceptat faptul ca actul administrativ cu caracter individual trebuie sa fie motivat. Sub acest aspect, in plus fata de reglementarea expresa din cuprinsul art.29 alin.(4) din Legea 317/2004, invocam urmatoarele reglementari interne si comunicare: art.17 pct.2 din Recomandarea (2007)7 a Comitetului de ministri al Statelor Membre referitoare la o buna administratie, conform carora: «Actele individuale trebuie sa fie motivate adecvat cu indicarea motivelor de fapt si de drept pentru care a fost adoptat, cel putin in situatiile in care acestea afecteaza drepturi individuale»; principiul IV din Rezolutia (77)31 a Comitetului de Ministri al Statelor Membre privind protectia individului in raport cu actele administratiei, conform carora: Atunci cand un act este de natura a aduce atingere drepturilor, a libertatilor sau intereselor individului, persoana interesata este informata cu privire la motivele care au stat la baza emiterii actului. Acest lucru se face fie prin indicarea motivelor in cuprinsul actului, fie, la cererea persoanei interesate, prin comunicare in scris intr-un termen rezonabil", mai arata AMR in actiunea depusa la ICCJ.

AMR amendeaza faptul ca cele doua hotarari cuprind "expunerea imprejurarii care justifica alegerea noului presedinte/vicepresedinte al CSM (incetarea mandatului fostului presedinte/vicepresedinte); enumerarea laconica a membrilor CSM care si-au depus candidatura pentru functia de presedinte/vicepresedinte; indeplinirea conditiilor prevazute de art.24 alin.(2) din Legea 317/2004". Singura conditie prevazuta de acest text de lege se refera la prezenta a cel putin 15 membri ai Plenului CSM.

"Principiul motivarii actului administrativ, impunea ca in Hotararea Plenului CSM nr.1 din 11 ianuarie 2010, respectiv in Hotararea Plenului CSM nr.2 din 11 ianuarie 2010, sa regasim care sunt motivele care au determinat Plenul sa opteze pentru unul sau altul dintre candidatii care s-au inscris pentru functia de presedinte/vicepresedinte al CSM. Consideram ca simpla invocare a votului secret nu este de natura a inlatura cerinta motivarii actului adoptat de Plenul CSM, cu atat mai mult cu cat au existat mai multe candidaturi si au fost efectuate patru tururi de scrutin. In concluzie, atata timp cat controlul de legalitate al hotararii contestate nu poate fi realizat de catre instanta din cauza absentei unei motivari care sa permita cenzurarea actului in raport cu dispozitiile legale aplicabile, apreciem ca se impune anularea celor doua hotarari ale CSM pentru acest viciu de forma", noteaza sursa citata.

In legatura cu probitate morala a persoanei alese in functia de presedinte al CSM, AMR invoca Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care prevede ca "judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii".

Persoanele respective completeaza, anual, o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

Articolul 7 din Legea 317/2004 arata ca "nu pot fi alesi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii judecatorii si procurorii care au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege".

"Judecatorii si procurorii sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in functie si in societate. Fata de aceste dispozitii legale, aducem urmatoarele critici Hotararii nr.1 din 11 ianuarie 2010 a Plenului CSM cu privire la alegerea doamnei judecator Florica Bejinariu in functia de presedinte al CSM: probitatea morala a oricarui judecator este profund afectata in ipoteza in care asupra persoanei sale planeaza suspiciuni, confirmate prin acte oficiale, cu privire la calitatea de colaborator al fostei Securitati; suspiciunile de colaborator al fostei Securitati, care planeaza asupra doamnei judecator Florica Bejinariu, au fost dezbatute pe larg in mass-media inca din cursul anului 2006, cand, in urma dezvaluirilor facute de CNSAS a devenit publica existenta colaborarii sale cu fosta Securitate. In prezent, imprejurarea ca doamna judecator invoca permanent in apararea sa ca «argument suprem» faptul ca este in posesia unei hotarari judecatoresti irevocabile, prin care se retine ca nu a facut «politie politica», nu este de natura a inlatura suspiciunile puternice care planeaza asupra moralitatii sale ca judecator, intrucat doamna Florica Bejinariu nu a contestat nici existenta si veridicitatea angajamentului incheiat cu fosta Securitate, nici faptul ca a intocmit note informative cu privire la activitatea diverselor persoane si nici perioada in care a desfasurat aceste activitati", explica AMR.

Astfel fiind, sustine AMR, rezulta fara dubiu ca, potrivit art.7 alin.(5) din Legea 317/2004, "doamna judecator Florica Bejinariu nu are nici dreptul de a fi membru al CSM".

"In prezent, alegerea facuta de Plenul CSM in ceea ce priveste functia de presedinte al acestui organism este puternic contestata in mass-media din Romania. Mult mai grav este faptul ca perceptia mass-mediei din Romania cu privire la doamna judecator Florica Bejinariu este aceeasi cu perceptia din presa internationala, dovada fiind articolul publicat in cotidianul francez «Le Monde» din 19 ianuarie 2010, sub titlul «In Romania, in sistemul judiciar sunt infiltrati fosti agenti ai politie politice comuniste»; existenta unor asemenea acuzatii este de natura a creea cu privire la doamna Florica Bejinariu serioase suspiciuni ce impieteaza in primul rand asupra calitatii de judecator pe care o detine, subsecvent, asupra calitatii de membru al CSM si, cu atat mai mult, asupra calitatii recent dobandite de presedinte al CSM; cu alte cuvinte, suspiciunile care planeaza asupra probitatii morale a doamnei judecator Florica Bejinariu, in conditiile in care nu a fost inlaturata evidenta fostei sale activitatii de colaborator al fostei Securitati, sunt transpuse, ca urmare a Hotararii Plenului CSM nr.1 din 11 ianuarie 2010, asupra institutiei care, constitutional, este chemata sa confere intregii puteri judecatoresti o imagine demna de inalta probitate morala; se constata faptul ca suspiciunile in privinta probitatii morale a doamnei judecator se rasfrang asupra intregului corp al magistratilor din Romania, deoarece, se sustine in presa scrisa ca «alegerea Floricai Bejinariu demonstreaza ca CSM si, prin extensie, intregul corp de magistrati pe care il reprezinta, sunt nu doar incapabile sa se reformeze, ci nostalgice dupa un trecut glorios si profitabil pentru multi impartitori ai legii» (...)", noteaza AMR.

Mai mult decat atat, afirma AMR, in perspectiva procedurii in curs de desfasurare la CSM pentru desemnarea persoanei care va fi propusa presedintelui Romaniei pentru numirea in functia de judecator al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, "suspiciunile care planeaza asupra probitatii morale a doamnei judecator Florica Bejinariu vor imprima fatalmente o conotatie negativa de ordin moral asupra procesului de desemnare a conducatorului instantei supreme, ca prim-magistrat al statului roman".

"Pentru aceste motive, in conditiile in care probitatea morala a persoanei, alese sa conduca organismul ce trebuie sa fie garantul independentei puterii judecatoresti in raporturile cu celelalte doua puteri ale statului de drept, afecteaza grav imaginea corpului magistratilor si indeplinirea actului de justitie, AMR invoca vatamarea interesului legitim public prin atingerea pe care hotararea contestata o aduce in ceea ce priveste: statul de drept, care nu poate functiona in conditii optime atata vreme cat infaptuirea actului de justitie este serios periclitata prin contestarea publica a persoanei presedintelui CSM; garantarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor, prin faptul ca presedintele CSM nu este in masura de a asigura din cauza stirbirii probitatii sale morale nici reprezentarea corpului magistratilor si nici garantii suficiente justitiabililor cu referire la calitatea actului de justitie; realizarea competentei autoritatii publice - CSM - din cauza ca presedintele CSM nu este in masura sa asigure realizarea atributiilor de reprezentare interna si internationala din moment ce este public si vehement contestat chiar de catre cei pe care trebuie sa ii reprezinte", spune AMR.

In opinia AMR, Hotararea Plenului CSM nr.1 din 11 ianuarie 2010 este o hotarare care priveste drepturile si cariera doamnei judecator Florica Bejinariu.
Hotararea este supusa recursului in temeiul art.29 alin.(7) din Legea nr.317/2004 care se judeca de Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

"Hotararea contestata: este lovita de nulitate intrucat nu cuprinde motivele care fundamenteaza optiunea Plenului CSM; aduce o grava atingere interesului legitim public, in sensul art.2 alin.(1) lit.r) din Legea 554/2004, cu referire la autoritatea judecatoreasca care reprezinta parghia de echilibru in orice stat de drept. Sub aspectul fondului in ceea ce priveste Hotararea Plenului CSM nr.2 din 11 ianuarie 2010: neindeplinirea de catre doamna procuror Gratiana Daniela Petronela Isac a conditiilor necesare pentru alegerea in functia de vicepresedinte al CSM", mai arata AMR.

Potrivit Legii 317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii este condus de presedinte, ajutat de un vicepresedinte, alesi dintre judecatorii si procurorii care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit".

Gratiana Isac a mai detinut pentru un an functia de vicepresedinte al CSM incepand cu data de 12 ianuarie 2008,.

"Astfel fiind, rezulta fara echivoc faptul ca alegerea doamnei procuror Gratiana Daniela Petronela Isac pentru un al doilea mandat de vicepresedinte al CSM incalca dispozitiile art.24 alin.(1) din Legea nr.317/2004", sustine AMR.

In 11 ianuarie, in sedinta de alegere a presedintelui si a vicepresedintelui CSM, judecatorul Dan Lupascu - membru ales in Consiliul Superior al Magistraturii - a supus atentiei posibilitatea ca un fost presedinte al Consiliului sa poata candida, in conditiile in care Constitutia prevede ca seful CSM este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit.

Aceasta chestiune, mai mult tacit, a fost lasata de CSM pentru solutionare dupa anuntarea candidaturilor. Dupa desemnarea Floricai Bejinaru ca presedinte al CSM, membri ai Consiliului au evitat sa mai discute despre problema juridica pusa in discutie. Insa, aceasta a revenit in atentie cand procurori ai CSM au refuzat sa-si depuna candidaturile tocmai pentru ca toti au detinut functia de vicepresedinte al Consiliului, iar legea spune ca "mandatul nu poate fi reinoit". Cum "reinoirea" mandatului nu a fost clarificata, s-a pus din nou in discutie chestiunea legala, dar a cazut in plan secund dupa ce Gratiana Isac a anuntat ca isi depune candidatura. Ulterior, problema juridica a fost ignorata.