Informaţiile referitoare la constatările Avocatului Poporului în cazul bebeluşilor din judeţul Argeş, care au fost diagnosticaţi cu sindrom hemolitic-uremic, sunt date de etapă în cadrul investigaţiilor instituţiei, se arată într-un comunicat remis Agerpres. Potrivit sursei citate, constatările finale vor face obiectul unui raport ce va fi supus aprobării Avocatului Poporului şi care va cuprinde şi posibile recomandări către instituţiile implicate în acest caz.
Biroul Teritorial Piteşti al Avocatului Poporului a desfăşurat la Spitalul de Pediatrie din Argeş şi la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) o anchetă proprie, pentru a stabili dacă, între 10 şi 23 februarie, autorităţile locale cu responsabilităţi în procedurile de intervenţie şi gestionare a cazurilor bebeluşilor şi copiilor mici din judeţ suspecţi sau diagnosticaţi cu boală digestivă acută (BDA) sau sindrom hemolitic-uremic (SHU) au respectat prevederile Constituţiei şi dacă au administrat defectuos situaţia apărută.
În nota din 8 martie privind constatările anchetei, publicată pe site-ul instituţiei şi semnată de dr. Mihaela Stănciulescu, expert coordonator Biroul Teritorial Piteşti – Instituţia Avocatului Poporului, se spune că, având în vedere cadrul normativ de reglementare a alertei precoce – Ordinul 833/2005 -, etiologia bolilor anunţate, instrumentarea medicală a cazurilor, imposibilitatea identificării cu precizie, până în prezent, a factorului de cauzalitate şi având în vedere informările succesive transmise Ministerului Sănătăţii privind cazurile de îmbolnăviri înregistrate până la 15 februarie, apoi până pe 23 februarie şi ulterior, nu a fost solicitată/ analizată instituirea alertei epidemiologice, astfel încât să fie dispuse măsurile specifice pregătirii pentru răspuns.
Totodată, până pe 18 februarie, DSP Argeş nu a oferit Instituţiei Prefectului şi nici Ministerului Sănătăţii informaţiile suficiente pentru a se decide dacă sunt constituite condiţiile legale pentru instituirea unor măsuri de răspuns rapid la alerta precoce.
"Prin compartimentul de epidemiologie, avea obligaţia să colecteze datele de la asistenţa medicală primară, să le coreleze cu informaţiile privind confirmarea/ infirmarea cazurilor provenite de la spitalul/secţia de boli infecţioase, pentru ca, apoi, să evalueze dacă s-a produs atingerea pragului de alertă. Măsurile avute în vedere sunt exclusiv de natură sanitară, pentru a preveni răspândirea bolii sau contaminării şi nicidecum măsuri de legislaţie sau securitate (Ordin 883/2005)", se arată în notă.
Conform acesteia, instituirea pragului de alertă ar fi impus transmiterea imediată către Institutul de Sănătate Publică a unui raport preliminar de alertă epidemiologică. "Din documentele care ne-au fost prezentate a rezultat că până la data de 23.02.2016 nu a existat nicio solicitare din partea DSP Argeş privind o statistică a cazurilor de boli digestive anterioare datei de 30 ianuarie a.c. (pentru comparare în vederea instituirii pragului de alertă precoce)", se mai spune în nota citată.
Potrivit reprezentantului Avocatului Poporului, unităţile spitaliceşti la care s-au înregistrat cazurile respective – inclusiv Spitalul de pediatrie Piteşti – nu aveau obligaţii privind confirmarea diagnosticelor pe cale de laborator. DSP Argeş avea obligaţia legală să solicite, începând cu 10 februarie, sprijinul instituţiilor vizate indirect prin reglementările citate şi, mai ales, implicarea Ministerului Sănătăţii pentru confirmarea/ infirmarea diagnosticelor în laboratoarele Institutului "Cantacuzino".
"Deşi pentru depistarea activă a cazurilor simptomatice prefectul judeţului a dispus DSP Argeş, încă din 10.02.2016, monitorizarea atentă a copiilor cu vârste până la 2 ani prin centrele medicale individuale şi realizarea unui plan de acţiune împreună cu medicii de familie, nu a fost identificată o asemenea măsură menită să alerteze asistenţa medicală primară pentru trimiterea cazurilor la secţia de boli infecţioase a Spitalului de Urgenţă Piteşti", se menţionează în document.
Pe de altă parte, deşi rezultatele anchetelor epidemiologice au indicat conforme alimentele verificate până la 23 februarie, nu s-a solicitat nicio măsură provizorie pentru asigurarea unui grad ridicat de protecţie a sănătăţii şi de reducere sau eliminare a riscului, în concordanţă cu Legea privind siguranţa alimentelor.
"Spitalul de Pediatrie Piteşti avea nevoie de identificarea urgentă de soluţii medicale de prevenţie epidemiologică pentru că în această unitate nu există o secţie de boli infecţioase, iar la data anchetei se aflau internaţi atât copii diagnosticaţi cu BDA, cât şi cu Rotavirus. În situaţia bolilor infecţioase, bebeluşii şi copiii mici ar fi trebuit să fie trataţi în Secţia de pediatrie boli infecţioase din cadrul Spitalului de Urgenţă Piteşti", se spune în notă.
Potrivit documentului, din raţiuni funcţionale şi pentru că această secţie nu are un medic de specialitate pediatrică în cazul celor două unităţi medicale locale nu a putut fi respectat Ordinul privind aprobarea protocoalelor de transfer interclinic al pacientului critic. De asemenea, ar fi fost necesar un schimb rapid de informaţii în vederea coordonării riscurilor şi a comunicării într-o situaţie atipică.
"Aceste schimburi de informaţii ar fi facilitat monitorizarea clarităţii şi coerenţei mesajelor transmise publicului şi mass-media. În concordanţă cu prevederile legale, Avocatul Poporului va analiza constatările anchetei şi va concluziona în ceea ce priveşte recomandările pe care le va face", se precizează în notă.
