Banca Reglementelor Internaţionale (Bank of International Settlements – BRI) a emis în anul 2010 o reglementare numită Basel III (după numele localităţii elveţiene unde este sediul acestei instituţii).
Analistul economic Ion Radu Zilişteanu a explicat că Basel III este un ansamblu de reguli prudenţiale, care trebuie aplicate de instituțiile financiare. „Bineînţeles că a fost precedat de Basel II şi Basel I. Basel III impune condiţii şi mai dure băncilor, privind caracterul prudenţial al afacerii. Condiţiile acestea sunt destul de costisitoare, pentru că presupun angajarea de personal nou. Este vorba despre matematicieni, programatori ş.a.m.d., care să calculeze riscurile asociate acordării unui tip de credit. Băncile până acum ascultau de reglementări prudenţiale de la banca centrală din fiecare stat“, a precizat analistul pentru „România liberă“.
Acesta atenţionează că, până acum, băncile respectau reglementări diferite de la stat la stat, stabilite de băncile centrale. „Acestea erau reguli generale, care se aplicau la nivel de sistem bancar. Acum, pentru că Banca Reglementelor Internaţionale a ajuns la concluzia că, de fapt, clientela băncilor poate fi foarte diferită – tipul de client mediu de la o bancă poate fi diferit de cel de la o altă bancă, BRI impune reguli prudenţiale adaptate situaţiei fiecărei bănci“, arată profesor de Finanţe-Bănci Ion Radu Zilişteanu. Noile reguli însă presupun cheltuieli foarte mari, greu de suportat de către băncile mici. Există acum conceptul de “hellicopter money” (bani aruncaţi din elicopter): Banca Centrală Europeană a emis monedă fără acoperire şi a irigat cu aceştia economiile din zona Euro, subliniază Zilişteanu. “În aceste condiţii de finanţare extrem de ieftină, pentru că există şi dobânzi negative, marja pe care băncile o pot folosi, între resursa trasă şi resursele plasate, devine din ce în ce mai mică. O bancă mare, prin multitudinea de activităţi pe care le desfăşoară, îşi poate compensa, la un moment dat, pierderile dintr-o astfel de situaţie de piaţă, dar băncile mai mici nu pot să facă acest lucru“, a explicat analistul.
Procesul de consolidare de pe piaţa bancară românească va continua şi este posibilă chiar înjumătăţirea instituţiilor de credit, dar aceasta nu se va întâmpla nici repede, nici automat, a declarat și Mihaela Bîtu, deputy CEO, directorul Diviziei de commercial banking de la ING Bank România, citată de ZF. “Câte bănci vor rămâne şi în ce perioadă de timp, este dificil de estimat. În mod clar, avem un număr mare de bănci. Ar putea să rămână 15 – 20. Vor fi câteva bănci universale şi câţiva jucători de nişă“, a precizat Mihaela Bîtu.
Aceste măsuri, asociate Basel III, sunt, pe cât de dure, pe atât de binevenite, pentru că lucrează exact la cauzele crizei economice începute în anii 2007 – 2008, care au rămas încă necontracarate, pentru că Acordul Basel III nu este complet implementat. „Va mai dura până la implementarea completă. Ca urmare a turbulenţelor provocate de criză, această implementare a întârziat extrem, extrem de mult. Băncile au fost confruntate cu probleme de diverse tipuri în cursul crizei şi atunci le-a fost foarte greu să mai implementeze măsurile din Basel III. Banca Reglementelor Internaţionale a înţeles conjunctura şi a fost de acord să tot amâne implementarea“, a precizat și Ion Radu Zilişteanu.
Nemulțumire
Basel III (sau Al Treilea Acord Basel) este o reglementare globală, voluntară, asupra adecvării capitalului bancar, asupra testelor de stres şi asupra riscului de lichiditate a pieţei, agreat de membrii Comitetului Basel asupra Supervizării Activităţii de Banking în anii 2010 – 2011. BRI a stabilit ca Basel III să fie introdus între anii 2013 – 2015. Totuşi, schimbările făcute de la 1 aprilie 2013 au extins implementarea acordului până pe 31 martie 2018, apoi până pe 31 martie 2019. Basel III (precedat de acordurile Basel I şi Basel II) a fost dezvoltat de BRI, ca răspuns la deficienţele revelate de criza financiară din anii 2007 – 2008. Basel III urmăreşte creşterea lichidităţii băncilor şi scăderea riscului bancar.
Totuşi, băncile ar fi trebuit să reacţioneze încă din anul 2007, de când a început criza subprimelor în SUA, pentru că era previzibil că va izbucni o criză, din cauza umflării vizibile a pieţelor. Da, dar Basel III se pregăteşte încă dinainte de izbucnirea crizei, în anii 2007 – 2008, a explicat Ion Radu Zilişteanu. „Basel III nu a apărut în principal din cauza crizei. Criza nu a făcut decât să confirme temerile reglementatorilor privind toată activitatea de creditare şi scoring al clienţilor“, a subliniat analistul economic.
Surse experte din piaţa bancară au declarat pentru „România liberă“ că băncile sunt deranjate la nivel global de aceste măsuri, mai ales că „se presează încontinuu să se aplice chiar şi un acord Basel IV“.
31 martie 2019 este data până la care băncile trebuie să se conformeze la toate normele Acordului Basel III
