» Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a terminat inventarierea gropilor de pe cei 16.000 kilometri de drumuri nationale pe care ii administreaza. Anul acesta, suprafata a crescut cu 20% fata de anul trecut. Inventarul companiei nu a cuprins gropile de pe restul de 60.000 de kilometri de drumuri judetene sau comunale, gestionati de administratiile locale.
Inventarul definitivat zilele trecute de catre CNADNR arata ca numarul gropilor din soselele nationale si autostrazi a crescut in acest an la 2,6 milioane de metri patrati (260 de hectare), suprafata in crestere cu aproape 20% fata de cea inregistrata anul trecut, cand acestea s-au intins doar pe 2,2 milioane de metri patrati. Suprafata reprezinta peste 2% din cea totala a stratului rutier de pe soselele noastre. CNADNR a realizat si un top al drumurilor nationale importante distruse de iarna.
"Printre drumurile importante afectate se numara DN73 Pitesti-Campulung-Brasov, DN7 Pitesti-Ramnicu Valcea, DN1 Ploiesti-Brasov si DN71 Targoviste-Sinaia", mentioneaza Florin Dascalu, director pentru intretinere al companiei. Depasirea de plan la numar de metri patrati de gropi fata de anul trecut are si o explicatie. "Una dintre cauze este iarna, care a fost mai grea fata de anul trecut. A doua explicatie tine de faptul ca, existand restante importante la lucrarile de intretinere a drumurilor, acestea se distrug mult mai repede de la an la an", spune Dascalu.
50 de lei metrul patrat de groapa de reparat
Odata calculata suprafata totala a gropilor, CNADNR a stabilit si un necesar de bani pentru acoperirea lor. "Costul de reparare a unui metru patrat de groapa este 12 euro. Aceasta inseamna ca vor trebui cheltuite 31 milioane de euro", spune directorul CNADNR.
In perioada urmatoare, "regii asfaltului", care au castigat acum un an contracte de intretinere multianuala a soselelor, vor avea de lucru. "Le vom da dispozitii sa iasa si sa le acopere. Vor lua credite, daca e nevoie, pentru a le acoperi", spune un oficial al CNADNR, sub protectia anonimatului. Aparitia gropilor, la incheierea iernii in carosabil nu este o fatalitate, dupa cum a fost prezentata recent situatia de alti sefi ai CNADNR, care au aratat cu degetul spre gropile din Austria, sau de catre ministrul Transporturilor, Radu Berceanu.
Deoarece carosabilul nu este hidroizolat, apa patrunde in corpul drumului, unde sufera procese repetate de inghet-dezghet, insotite de modificarea volumului cu 9%. In final, stratul rutier cedeaza. Fenomenul este mai accentuat in cazul folosirii sarii pentru protejarea impotriva poleiului, spune Dascalu. In mod normal, inaintea sezonului rece trebuie efectuata o pregatire a drumului pentru iarna, care cuprinde si impermeabilizarea acestuia prin colmatarea fisurilor cu bitum. "Din lipsa de bani, aceste tratamente nu se fac. Tratamentele bituminoase ar trebui facute la perioade cuprinse intre doi si patru ani. Dupa plata datoriilor pentru lucrarile de intretinere ne mai raman din bugetul pe acest an 25 milioane de euro si, dupa cum v-am zis, doar astuparea gropilor costa 30 milioane de euro", spune directorul.
Banii de gropi umplu buzunarele asfaltatorilor
Lipsa de bani pe care CNADNR o invoca pentru a justifica neefectuarea lucrarilor de protejare a soselelor la venirea iernii si, ulterior, acoperirea acestora cu intarziere nu loveste si buzunarele "regilor asfaltului", nimeni altii decat principalii beneficiari ai lucrarilor de deszapezire. Se estimeaza ca pentru lucrarile de curatare a drumurilor nationale in iarna 2009-2010 acestia vor incasa 75 milioane de euro. Peste un sfert din suma, respectiv 20 milioane de euro vor merge la doua firme, Argecom si Gecor. Restul banilor vor merge in zona Capitalei (94 milioane de lei), la Regionala Brasov (48 milioane de lei), la Cluj (39 de milioane), la Timisoara (36 de milioane), la Iasi (30 de milioane) si Craiova (29 milioane de lei).
4 
