Ziua publicarii raportului de tara al Comisiei Europene, pe Justitie, a prins Bucurestiul cu un bilant dezastruos in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului. O situatie de ultim moment arata ca Romania este pe cale sa fie condamnata in aproape 300 de noi procese care i-au fost intentate de cetatenii nedreptatiti de instantele autohtone. Informatia a fost obtinuta de Romania libera chiar de la agentul guvernamental al Romaniei la CEDO, Horatiu Radu.

Inaltul oficial sustine ca "in prezent, la Curtea Europeana se afla depuse aproximativ 10.000 de plangeri impotriva Romaniei. Din totalul plangerilor adresate la CEDO impotriva statului roman, aproximativ 97% sunt respinse si doar in aproximativ 3% din cazuri sunt pronuntate condamnari". Or, "doar 3%" condamnari din 10.000 de plangeri inseamna chiar in jur de 300 de sentinte defavorabile. Implicatiile financiare pentru bugetul deja secatuit sunt evidente: hotararile CEDO vor costa Romania cateva zeci de milioane de euro in urmatorii cel mult cinci ani. De ce in cinci ani? Intervalul nu este ales la intamplare. Experienta de pana acum a aratat ca un dosar expediat de la Bucuresti la Curtea Europeana de la Strasbourg petrece in jur de 60 de luni in circuitul CEDO, de la momentul inregistrarii plangerii pana la o solutie definitiva si irevocabila. Doar pentru intervalul ianuarie 2007-aprilie 2009 Ministerul Finantelor Publice a efectuat deja plati, in contul condamnarilor suferite de Romania, in valoare de 17 milioane de euro.

Una dintre cele mai grave probleme ale justitiei romane o reprezinta numarul urias de condamnari suferite la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Legislatia, in general proasta, si erorile unor magistrati, ne aduce in fata unei realitati inevitabile: in maximum cinci ani, Bucurestiul va pierde aproape 300 de noi procese la CEDO, care vor costa bugetul cateva zeci de milioane de euro.
Numai in ultimele 28 de luni, Ministerul Finantelor a achitat deja 17 milioane de euro in contul condamnarilor din ultimii trei ani.

17 milioane de euro din 2007 pana acum
Bilantul nefast al celor 300 de condamnari care se profileaza la orizont indica faptul ca Romania isi consolideaza pozitia de top in categoria tarilor care pierd pe banda rulanta procese la Curtea Europeana. Ultimele statistici plaseaza tara noastra pe locul 3 in acest clasament, dupa Rusia (locul 1) si Turcia (locul 2). Numai trecutul recent indica faptul ca tendinta a ajuns extrem de ingrijoratoare.

Ministerul Finantelor Publice a efectuat deja plati, in contul despagubirilor aferente anilor 2007 si 2008, in valoare de 16,5 milioane de euro, la cursul mediu de schimb al anilor respectivi. Potrivit agentului guvernamental, in cei doi ani, numarul total al condamnarilor a fost de 173. Pentru primul trimestru al anului 2009, Guvernul a mai achitat aproape 443.000 de euro, la cursul actual de schimb. Asadar, din 2007 pana la acest moment, bugetul de stat a fost executat cu 17 milioane de euro. O suma care s-ar putea dubla in urmatoarea perioada, in conditiile in care numarul condamnarilor asteptate va spori si el de aproape doua ori.

"Statul e de vina"
Situatia deja absurda in care a ajuns tara noastra in ceea ce priveste procesele pierdute la Curtea Europeana de Justitie are vinovatii ei. Agentul guvernamental al Romaniei crede ca singura solutie pentru a iesi din aceasta criza este ca tara noastra sa-si rezolve rapid problemele de legislatie, cu precadere pe zona proprietatii: "Mai nou, Curtea chiar ne recomanda pe problema proprietatilor sa luam de urgenta masuri legislative, administrative si bugetare pentru a rezolva problema. A mai fost o problema ridicata de Curte, cea a deselor modificari pe care le sufera o lege de-a lungul timpului".

Acelasi semnal vine si dinspre societatea civila. Directorul executiv al APADOR-CH, Diana Hatneanu, sustine ca mingea este de mult in terenul clasei politice. "Cat priveste procesele pierdute de Romania la CEDO, majoritatea au drept cauza haosul legislativ, faptul ca exista legi care se bat cap in cap. Din acest motiv apar decizii diferite pe cazuri similare, de nu mai intelege nimeni nimic. Dar schimbarea legilor nu este apanajul magistratului, ci al Guvernului si Parlamentului. Deci statul e de vina pentru peisajul legislativ si, in consecinta, tot statul, adica noi, plateste daunele la care obliga CEDO."

Experienta proceselor in care tara noastra joaca rolul paratului in fata instantei de la Strasbourg determina critici aproape unanime la adresa coerentei cadrului legislativ intern. Amendamentele care pun in lumina legile prost intocmite, dar si desele modificari aduse actelor normative pornesc chiar din zona magistratilor CEDO. In sentinta data pe 29 mai in cazul Viasu contra Romaniei, una dintre cele mai recente condamnari suferite de tara noastra, e amintita, negru pe alb, precaritatea legislatiei noastre: "Curtea constata ca incalcarea dreptului reclamantului (…) isi are originea intr-o problema majora ce rezulta dintr-o disfunctionalitate a legislatiei romane si dintr-o practica administrativa care a afectat si mai poate inca afecta in viitor un mare numar de persoane (…)".

Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, Mona Pivniceru, considera aceasta condamnare suferita de Romania in speta Viasu drept elocventa pentru starea generala a justitiei: "Guvernul siluieste legile proprietatii dand foarte multe ordonante. Din acest motiv, sunt condamnari cu nemiluita la CEDO. De pilda, in cazul Viasu, Curtea vorbeste de 70 de modificari aduse pe legislatia proprietatii. Cum poate fi o lege buna atat timp cat tu insuti operezi o groaza de modificari pe ea? E clar ca e proasta".
Insa lucrurile nu vor deveni roz peste noapte. Daca am presupune ca Romania va reusi imposibilul in doar 24 de ore, adica o restructurare fulgeratoare si din temelii a legislatiei care o face vulnerabila la Strasbourg, Ministerul Finantelor Publice va mai avea de efectuat plati ani buni de aici inainte in contul proceselor aflate inca pe rol.

Litigii care lovesc Bucurestiul
Din cele 10.000 de plangeri inaintate la CEDO impotriva Romaniei, mai mult de o zecime au la origine incapacitatea institutiilor statului de a gestiona rezonabil litigiile care implica proprietatea. Potrivit lui Horatiu Radu, autoritatile au ajuns in multe situatii sa persiste in erori, chiar daca ele au fost la un moment dat chiar in documentele redactate de Strasbourg. "Curtea a retinut disfunctionalitatea metodei de selectie a dosarelor de catre Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, cat si neacordarea intr-un termen rezonabil, in favoarea persoanelor indreptatite, a despagubirilor sau actiunilor corespunzatoare la Fondul Proprietatea." Situatia nu se va calma nici in aceasta zona decat o data cu o reformare profunda a cadrului legislativ. "In prezent, pe rolul Curtii se afla 1.100 de cauze de acest gen din totalul plangerilor care vizeaza Romania. Intrucat in practica sa CEDO tine cont de precedentul judiciar, constatarea unor viitoare incalcari pe acest tip de cauze va inceta doar in momentul in care se va imbunatati sistemul de restituire/indemnizare a fostilor proprietari, prin luarea masurilor legislative, administrative si bugetare, recomandate de Curte", completeaza agentul guvernamental Horatiu Radu.

Primii din UE la condamnari
Romania este tara cu cele mai multe condamnari la Curtea Europeana a Drepturilor Omului dintre statele UE. In clasamentul intocmit de Strasbourg, Bucurestiul mai este surclasat doar de Rusia si Turcia, state care insa nu fac parte din Uniunea Europeana. Succesiunea primelor state cu probleme grave la acest capitol este urmatoarea: Rusia, Turcia, Romania, Ucraina, Italia.