Comisia de cercetare a averilor de la Curtea de Apel București (CAB) a decis să înceteze verificările cu privire la sesizarea făcută de inspectorii de integritate prin care aceştia susţin că fosta judecătoare Viorica Dinu nu poate justifica peste 46.000 de euro, relatează Mediafax. ANI va contesta decizia Comisiei de cercetare a averilor.
ANI a cerut comisiei de specialitate de la Curtea de Apel Bucureşti, în 26 septembrie 2013, să verifice averea fostei judecătoare din perioada în care aceasta a lucrat la Tribunalul Bucureşti.
Inspectorii de integritate a constatat atunci că există o diferenţă de 179.323,50 lei (aproximativ 46.275 de euro), între averea dobândită şi veniturile realizate de Viorica Dinu în perioada exercitării funcţiei de judecător la Tribunalul Bucureşti.
"În perioada 2008 – 2009, Dinu Viorica a realizat, împreună cu soţul său, venituri salariale în cuantum de 482.708,89 lei, iar modificările patrimoniale intervenite în aceeaşi perioadă au fost în cuantum de 662.032,39 lei, rezultând o diferenţă nejustificată de 179.323,50 lei (aproximativ 46.275 euro)", arată joi ANI, într-un comunicat de presă.
Viorica Dinu a fost judecător în perioada 1 octombrie1997 – 14 martie 2013.
În 5 iulie 2013, procurorii DNA au trimis-o în judecată pe Viorica Dinu, alături de judecătoarea Antonela Costache şi alte 21 de persoane.
Viorica Dinu, care şi-a dat demisia din funcţia de judecător la Secţia penală a Tribunalului Bucureşti, după ce a fost începută urmărirea penală în cazul ei, este judecată pentru constituire a unui grup infracţional organizat, cinci infracţiuni de trafic de influenţă, dintre care una în formă continuată şi trei infracţiuni de luare de mită.
În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Marian Staicu, fratele lui Dinel Staicu, avocatul Costel Daniel Petre, din Baroul Bucureşti, soţia acestuia, Daniela Petre, avocata lui Dinel Staicu, Ileana Alina Răducanu, şi soţul acesteia, Bogdan Marian Bobocel.
Procurorii au arătat, în actul de sesizarea a instanţei, că Viorica Dinu şi colega sa, Antonela Costache, se foloseau de calitatea de magistrat pentru a promite pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti "dorite de mituitorii sau cumpărătorii de influenţă", în cazurile în care erau învestite să judece respectivele cauze penale.
