Cancelarul Angela Merkel și președintele Klaus Iohannis au avut o convorbire telefonică, la cererea cancelarului Germaniei, a informat Președinția României.
Cancelarul Angela Merkel “a exprimat întreaga susţinere pentru continuarea luptei anticorupţie în România şi s-a arătat preocupată de eventualitatea ca anumite demersuri să afecteze parcursul pe care s-a înscris România în combaterea acestui fenomen”, precizează comunicatul părții române.
În replică, președintele Klaus Iohannis a transmis “un mesaj ferm privind angajamentul său pentru continuarea luptei anticorupţie în România, în scopul construcţiei unei democraţii mature şi solide. Președintele României a evidenţiat natura complexă a acestui proces şi a menţionat şi concluziile pozitive ale recentului raport al Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru consolidarea sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei”.
“Sperăm că abordarea noastră va contribui la obținerea consensului pentru ca România și Bulgaria să avanseze în ritmul cerut. Nu putem estima când se va încheia Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru că nu avem un glob de cristal cu care să ghicim viitorul”, au explicat surse europene în cadrul unui briefing de presă susținut la Bruxelles.
“Cei doi lideri au evocat stadiul excelent al relaţiei speciale, de natură strategică, pe care România şi Germania îl împărtăşesc şi au discutat despre consolidarea şi aprofundarea dialogului politic bilateral, cât și despre intensificarea coordonării pe teme europene. Președintele României a arătat că ţara noastră rămâne, la nivel regional, un partener de încredere, unul dintre cei mai importanţi piloni de stabilitate. În contextul crizelor complexe la nivel internaţional, cooperarea dintre România și Germania a cunoscut o dinamizare reală, atât în cadrul UE, cât şi în cadrul NATO, această tendinţă trebuind continuată şi pe viitor”, afirmă comunicatul Președinției.
Convorbirea telefonică dintre Merkel și Iohannis pe tema luptei anticorupție intervine la două zile după ce oficiali din Comisia Europeană au anunțat că vor prezenta următorul raport MCV la sfârșitul anului 2017, dar acel moment nu va însemna, automat, și încetarea monitorizării asupra României.
Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Franz Timmermans, a anunțat miercuri, după ce MCV-ul a fost discutat, că România va lupta în continuare împotriva corupției, iar încheierea monitorizării europene rămase depinde de rapiditatea autorităților române de a lua măsuri ireversibile, care să nu pună sub semnul întrebării progresele făcute până acum.
„În cei 10 ani care au trecut de când România este membră a UE şi a întreprins reformele din cadrul MCV, aceasta a făcut progrese majore. Tendinţa pozitivă a României şi a românilor de a lupta împotriva corupţiei şi de a apăra independenţa sistemului judiciar care a fost constatată în ultimii trei ani, a continuat şi în ultimul an. Dinamica creată până în prezent permite reorientarea eforturilor către principalele măsuri rămase care trebuie luate pentru îndeplinirea obiectivelor MCV şi, în consecinţă, pentru încheierea acestui proces important în timpul mandatului actualei Comisii, în conformitate cu obiectivul stabilit de preşedintele Juncker. Celeritatea acestui proces depinde de rapiditatea cu care autorităţile române pot întreprinde măsurile rămase într-un mod ireversibil, care să nu pună sub semnul întrebării progresele înregistrate până în prezent. Sper că în 2017 vom vedea celeritatea, determinarea şi garanţiile interne necesare pentru a duce la bun sfârşit reformele necesare şi pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor“, a spus Timmermans.
PRINCIPALELE CONCLUZII DIN RAPORTUL MCV ASUPRA ROMÂNIEI:
– Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informații referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile);
– Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului;
– Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi;
– Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul justiției, CSM, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul-general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune, astfel cum a fost adoptat și să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor. Planul de actiune, adoptat în 2016, prevede stabilirea unor etape ale reformei structurale care urmează a fi parcurse până în 2020 și demarate în prezent;
– În vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016;
– Parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar, acest fapt să fie prevăzut de Codul de Conduită pentru parlamentari, în curs de elaborare;
– Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente.
Liviu Dragnea a susținut că el, personal, nu este interesat dacă în zilele următoare va fi aprobată sau nu o amnistie sau o grațiere în România: “Pe mine nu mă interesează, nu mă îmbăt cu apă rece, mi se pot face alte dosare penale. Îmi pot face dosare și după ordonanțe”, a spus Liviu Dragnea.
Guvernul României va aproba săptămâna viitoare, cel mai probabil miercuri, un proiect care va aproba aministia și grațierea pentru o serie de fapte penale. Proiectul urma să fie aprobat săptămâna trecută prin Ordonanță de Urgență, dar intenția în acest sens a Cabinetului Grindeanu a fost blocată de președintele Klaus Iohannis, care a venit să conducă ședința Executivului.
Ulterior, în marile orașe ale României, circa 30.000 de persoane au protestat la adresa intenției PSD și a Guvernului Grindeanu de a promova amnistia și grațierea, mai ales în condițiile în care există suspiciunea că aceste acte de clemență au ca scop favorizarea anumitor condamnați.
Cele două proiecte de ordonanță de urgență prin care se grațiază mai multe categorii de pedepse penale și prin care sunt modificate legi, urmau a-l salva, miercuri, pe Liviu Dragnea, președintele PSD, de ambele dosare penale, spun sursele României Libere apropiate Guvernului. După ce ar fi scăpat de dosarele penale, Liviu Dragnea ar fi vrut să declașeze procedurile pentru a ocupa fotoliul de premier.
