UPDATE 12.25: Curtea Constituţională a respins, joi, ca inadmisibile, contestaţiile formulate împotriva Legii Big Brother, informează Agerpres.
Legea a fost atacată la CCR, la sfârşitul anului trecut, în cadrul mai multor procese aflate pe rolul instanţelor de judecată şi prevede că accesul la datele personale se poate face numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului.
„La solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal”, se stipulează în Legea 235/2015.
De asemenea, se arată că firmele de comunicaţii au obligaţia să păstreze timp de trei ani datele de trafic ale abonaţilor sau utilizatorilor.
—————
Legea care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, cunoscută drept Legea „Big Brother”, ajunge, joi, la Curtea Constituțională (CCR), unde vor fi discutate două excepții de neconstituționalitate.
În noiembrie 2015, actul normativ a fost atacat la CCR, în cadrul unor procese pe rolul Judecătoriilor Sector 3 şi Sector 6. Până în prezent, magistrații constituţionali nu au reuşit să ia o decizie.
În 9 octombrie, legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice a fost promulgată de preşedintele Iohannis, după ce pe 23 septembrie fusese adoptată de Camera Deputaţilor cu 187 voturi „pentru”, 12 „împotrivă” şi 22 abţineri, proiectul.
Proiectul de lege, asumat de liderii partidelor parlamentare în baza unor consultări care au avut loc la Cotroceni în mai, prevede că datele de trafic referitoare la abonaţi şi utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului vor fi şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării.
Potrivit legii, prelucrarea datelor de trafic, în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans va fi permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării. Accesarea datelor se va putea face într-un cadru precis delimitat, de către instanţa de judecată sau cu autorizarea prealabilă a judecătorului.
Legea mai stabileşte că atunci când sunt transmise în format electronic, solicitările şi răspunsurile se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, pentru asigurarea integrităţii datelor.
Cea mai importantă şi contestată prevedere stabilieşte că, la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi al securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii de reţele electronice destinate publicului pun la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia informaţiilor cu caracter personal.
Din 2009 au fost promovate mai multe variante ale legii privind datele personale – aşa-numita Legea Big Brother – acestea fiind însă respinse de Curtea Constituţională pe motiv că încalcă drepturile şi libertăţile individului. De altfel, fostul şef al SRI George Maior a demisionat în ianuarie 2015, susţinând ulterior că motivul demisiei sale a fost respingerea legilor Big Brother de către CCR.
