UPDATE. Mona Pivniceru poate beneficia de prevederile Legii privind pensiile speciale. Judecătorii CCR au admis contestația depusă de aceasta.
—-
Curtea Coonstituțională a Româniai judecă, joi, sesizarea Alinei Bica, de abuz în serviciu și contestația Monei Pivniceru privind pensia. Înainte de ședință, Augustin Zegrean a declarat că nu știe ce dosare vor fi dezbătute și nici nu știe despre ce persoane este vorba.
Judecătoarea Mona Pivniceru vrea ca mandatul de la CCR să conteze atunci când este calculată pensia. Este vorba despre dosarul nr.352D/2016 care are în vedere excepţia de neconst. a disp. art.82 alin.(2) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, conform site-ului CCR
”Până la urmă este doar o corelare legislativă”, a declarat Augustin Zegrean, deoarece, judecătorii de la CCR sunt asimilați magistraților și acest lucru ar trebui să se vadă și la pensie.
În aceeași situație se află și un alt judecător constituțional, Tudorel Toader, care își termină mandatul în doar două luni și vrea pensie specială.
Totodată, fosta șefă a DIICOT, Alina Bica a reclamat că abuzul în serviciu, care se pedepsește cu ani grei de închisoare, este definit prea vag în actualul Cod Penal.
Președintele Curții Constituționale a României (CCR) a declarat că nu știa că astăzi se judecă un dosar intentat de Alina Bica cu privire la abuzul în serviciu. Zegrean a precizat că el nu citește numele persoanelor implicate în dosarele pe care le judecă deoarece nu vrea să fie influențat negativ sau pozitiv.
Dacă magistrații CCR vor decide în favoarea ei, multe din dosarele DNA ar fi clasate, printre care și dosarele fostului preşedinte CJ Brăila – Gheorghe Bunea Stancu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa – Nicuşor Constantinescu, și deputatului Elena Udrea.
Joi, CCR va dezbate 25 de dosare. Între acestea, se numără excepţii de neconstituționalitate privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, excepții legate de Codul muncii și de Codul de procedură penală, excepții privind Legea vânătorii, Legea cadastrului, dar și Excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr.164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum. Totodată se vor dezbate și neconstituționalitatea prevederilor Legii nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative.
