Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, a declarat joi că la Summitul de la Varşovia s-a reafirmat în termeni foarte clari soliditatea, unitatea şi solidaritatea Alianţei Nord-Atlantice, informează Agerpres.
“În acest mediu securitar fluid în care ne aflăm în această perioadă, la Summitul de la Varşovia s-a reafirmat în termeni foarte clari soliditatea şi unitatea şi solidaritatea Alianţei. Este un lucru foarte important”, a spus Lazăr Comănescu, la Palatul Victoria.
La rândul său, ministrul Apărării, Mihnea Motoc, a arătat că România a mers la Summitul de la Varşovia pentru a obţine un plus de securitate aliată.
“M-aş referi pe scurt la (…) mandatul delegaţiei române conduse de preşedinte la Varşovia. (…) În ce a constat acest mandat? În ideea de a obţine un plus optim (…) de securitate aliată pentru România şi pentru regiunea relevantă geostrategic pentru ea în raport de ameninţările din mediul nostru de securitate. În mod direct este România vizată de deciziile Summitului printr-un aranjament de securitate aliată, care comportă (…) o constituire a unei brigăzi multinaţionale, cu România ca naţiune cadru, aprobarea unui program de instruire intensificată, conceput de asemenea de România (…), plus cele două componente, maritimă şi aeriană, ale unei prezenţe aliate întărite la Marea Neagră”, a spus Motoc.
Ministrul Apărării a precizat că a existat tentaţia unor comparaţii între aranjamentele de securitate pentru zona baltică şi cele pentru zona Mării Negre, însă acestea nu sunt fezabile.
“A existat tentaţia unor comparaţii între aranjamentele de securitate pentru zona baltică şi cele care au fost stabilite pentru sudul flancului estic, pentru zona Mării Negre, de interes pentru noi. Nu cred – şi o spun fără ezitare – că aceste comparaţii sunt potrivite sau sunt fezabile. De ce? Pentru că fiecare aranjament de securitate a fost gândit în raport de un tablou de securitate şi de un scenariu de răspuns care este diferit în zona baltică faţă de zona Mării Negre. Acestea nu sunt evaluări subiective, sunt evaluări obiective ale autorităţilor militare aliate, ca atare fiecare a obţinut ce avea nevoie din punctul de vedere al securităţii proprii, al securităţii zonale, nici mai mult, nici mai puţin”, a explicat Motoc.
Acesta a vorbit şi despre implementarea deciziilor luate la Summitul de la Varşovia.
“În etapa post-Summit, eu aş distinge între trei planuri de acţiune pentru România. Este un plan de implementare care se derulează la nivelul NATO, un al doilea plan care înseamnă negocierile şi dialogul cu aliaţii noştri, care sunt capabili şi disponibili să participe la aranjamentul de securitate ce va fi implementat, operaţionalizat pe teritoriul României. Şi un al treilea plan, care înseamnă implementarea internă, naţională. Pentru noi, toate aceste trei paliere de implementare au intrat în lucru din prima zi de după Summitul de la Varşovia”, a susţinut Motoc.
Acesta a precizat că planul de implementare internă a început prin decizia de la CSAT de constituire a unui grup de lucru interinstituţional.
”Acest grup va fi coordonat de Administraţia Prezidenţială, va avea în componenţă reprezentanţi ai premierului, reprezentanţii ministerului de Externe, ministerului Apărării, ai altor ministere şi instituţii cu responsabilităţi. (…) La nivel de lucru, periodicitatea întâlnirilor va fi lunară, la nivel de decizie vor fi reuniuni la fiecare două luni cu raportare trimestrială la nivelul CSAT. (…) Grupul interinstituţional va elabora şi va monitoriza un plan naţional de implementare a deciziilor Summitului de la Varşovia”, a mai afirmat Mihnea Motoc.
