» Stocarea de date tehnice a creat discutii aprinse: ea ii afecteaza atat pe oamenii obisnuiti, cat si pe judecatori ori pe furnizorii de comunicatii.

» Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a interzis, din mai multe cauze, stocarea informatiilor privind ora si destinatia apelurilor si mesajelor.

» Legea nu protejeaza impotriva eventualelor abuzuri ale institutiilor imputernicite sa intercepteze continutul convorbirilor si mesajelor.

Felul in care a fost transpusa in Romania, prin Legea 298/2008, directiva Comisiei Europene privind stocarea datelor tehnice legate de apeluri telefonice, mesaje sau e-mailuri de catre furnizorii de comunicatii a starnit nu doar nemultumirile populatiei, ci si pe cele ale operatorilor de telefonie mobila si ale unor magistrati. Specialistii atrag atentia ca bazele de date pot deveni – chiar printr-o greseala sau o gluma a unor hackeri – publice. si ca noi toti platim factura administrarii bazelor de date, pentru ca statul deconteaza cheltuielile companiilor implicate.

Directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), Adrian Moraru, spune ca "mentionarea in actul normativ ca «legea nu se aplica in ceea ce priveste continutul comunicarii» nu este neaparat credibila", nu garanteaza nimeni ca acest lucru nu se va intampla.
In schimb, directorul executiv al Asociatiei Operatorilor de Telefonie Mobila, Liviu Popescu, spune ca legea nu aduce nimic nou – furnizorii Telecom stocau si pana acum mare parte din aceste informatii, ba chiar pe o perioada mai mare de sase luni. "Daca Fiscul sau o instanta imi cere sa demonstrez ca am intocmit corect o factura telefonica de acum un an, eu trebuie sa ma pot justifica", spune Liviu Popescu, precizand ca erau stocate inclusiv datele de pe cartelele preplatite, mai putin numele persoanelor care le detineau.

Dar magistratii se alatura criticilor. Judecatoarea Dana Garbovan afirma ca aplicarea Legii 298/2008 "este o ingerinta in viata privata a persoanelor". CEDO a dat castig de cauza celor care au deschis procese contra statului pe aceasta lege. Presedintele Asociatiei Judecatorilor din Romania, Sergiu-Leon Rus, ne-a explicat ca "modul acesta de stocare a orei si destinatiei unui apel sau mesaj a fost interzis de CEDO in nenumarate sentinte", chiar daca, prin aceasta, contrazice tot un organism european, CE, care a dat directiva respectiva. "CEDO este mai stricta decat Comisia Europeana in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului", explica Rus.

Situatia creata pune instantele intr-o postura hilara: ele trebuie sa faca o cerere pentru a deschide ambalajul, dupa ce mananca ciocolata. Expertul anticoruptie Laura stefan, de la Societatea Academica Romana, subliniaza un aspect grav: "Este absurd, ca instanta, sa nu poti obtine datele tehnice pe Legea 298 – si nu continutul – ale unor convorbiri si mesaje decat dupa inceperea urmaririi penale, dar sa poti obtine continutul convorbirilor si mesajelor inainte de inceperea urmaririi, gratie altor legi in vigoare!".

Legea 298/2008 mentioneaza ca operatorii de telefonie si internet trebuie sa transmita Ministerului de Interne, Parchetului General, SRI, SIE datele privind convorbirile telefonice sau e-mailurile numai daca sunt indeplinite anumite conditii. Astfel, datele ajung la institutiile respective numai dupa ce a inceput urmarirea penala, cu autorizatie de la judecator, si daca procurorul de caz are indicii temeinice ca este vorba despre infractiuni grave. Dar Articolul 20 specifica limpede ca "organele de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale pot avea acces, in conditiile stabilite prin actele nor-mative privind securitatea nationala, la datele retinute de furnizorii de comunicatii electronice".

Or, actele normative care privesc securitatea nationala dateaza din 1991 sau 1992. In acest timp pache-tul de legi privind siguranta nationala a trecut tacit de Camera Deputatilor in 2008, iar cele cinci legi sunt blocate la Senat. Iar mai importanta investigatie parlamentara, initiata dupa ce Claudiu Saftoiu a dat de inteles ca SIE face interceptari ilegal, a ajuns in 2007 la concluzia ca exista 17 acte normative care se refera la interceptare. Cristian Diaconescu, fost presedinte al Comisiei de investigatie, a declarat recent, pentru "Romania libera", ca legislatia neclara inlesneste abuzurile inclusiv in plan politic: "Cata vreme exista posibilitatea interferentelor – si o vedem, pentru ca pe diverse surse apar inregistrari de convorbiri telefonice in presa –, cata vreme nimeni nu este pedepsit, sa nu ne miram ca maine vreunul dintre politicieni va avea de suferit, cand astazi nu fac nimic pentru ca aceasta perspectiva sa fie limitata".

Cea mai virulenta disputa legata de legile sigurantei priveste aparitia unei Autoritati Nationale de Interceptare, sub controlul Parlamentului, menita sa asigure un just echilibru intre nevoia statului de a-si proteja cetatenii de terorism si criminalitate organizata si dreptul cetatenilor la viata privata. Dar directorul SRI, George Maior, continua sa insiste in decembrie 2008 ca aceasta Autoritate trebuie sa se afle la SRI: "Daca se creeaza o asemenea Autoritate, cu o autonomie institutionala