Aproape 700 de localităţi din opt judeţe din România şi 662 de sate şi oraşe din Ucraina vor beneficia de Acordul de mic trafic de frontieră, intrat în vigoare în 14 mai, care reglementează trecerea frecventă a graniţei de către rezidenţii din zona de frontieră a celor două ţări, informează Mediafax.
695 de sate şi oraşe din opt judeţe din România (Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Galaţi, Maramureş, Satu Mare, Suceava şi Tulcea) şi 662 de localităţi din Ucraina vor beneficia de Acordul de mic trafic de frontieră dintre cele două ţări.
Oraşele şi satele din Ucraina sunt din raioanele Berehovo, Vinogradiv, Irşava, Mukacev, Rahiv, Teaciv, Hust, Verhovina, Arţisk, Bolgradsk, Izmail, Chilia, Reni, Tatarbunar, Kameneţ-Podol, Vişniţ, Herţa, Hliboca, Kelmen, Noua Suliţă, Putil, Storojineţ şi Hotin.
Citeşte şi: Bărbaţii capturaţi în Ucraina recunosc că sunt militari ruşi. Reacţia Rusiei
De Acordul de mic trafic de frontieră ar urma să beneficieze circa două milioane de români şi ucraineni.
În 14 mai, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că primele permise de mic trafic eliberate în baza Acordului dintre România şi Ucraina vor putea fi eliberate spre sfârşitul lunii iunie sau începutul lunii iulie, când vor fi întrunite condiţiile tehnice.
“Am discutat cu ministrul ucrainean de Externe Pavlo Klimkin (la reuniunea ministerială a NATO din Turcia – n.r.) şi amândoi am salutat faptul că astăzi (14 mai – n.r.) a intrat în vigoare Acordul de mic trafic. Am discutat şi modul în care vom face acea vizită pe care am decis-o în luna februarie pentru a înmâna primele permise. Cel mai probabil undeva spre sfârşitul lunii iunie sau începutul lunii iulie vor fi întrunite condiţiile tehnice pentru a putea elibera primele permise pentru că este nevoie de o activitate pregătitoare pe care nu putem să o grăbim ca să nu existe probleme tehnice la momentul când vom începe să eliberăm permisele”, a precizat şeful diplomaţiei române.
Localităţile care vor beneficia de prevederile acordului sunt situate la o distanţă care nu depăşeşte 30 km faţă de frontiera comună. Dacă o parte a unei astfel de unităţi administrative este situată la o distanţă între 30 şi 50 km de frontieră, aceasta este considerată ca făcând parte din zona de frontieră.
Rezidenţilor din zona de frontieră li se va elibera un permis de mic trafic de frontieră pentru a putea trece frontiera.
Pentru eliberarea permisului, aceştia trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: să locuiască în mod legal, de cel puţin 3 ani, în zona de frontieră a celor două state (prevederile acordului se aplică şi celuilalt soţ şi copiilor lor minori sau majori aflaţi în întreţinere, inclusiv adoptaţi, chiar dacă aceştia locuiesc în mod legal de mai puţin de 3 ani în zona de frontieră).
Beneficiază de prevederile acordului, rezidenţii care nu sunt consideraţi a reprezenta o ameninţare pentru ordinea publică, siguranţa naţională, sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale statelor părţilor contractante ori ale oricăruia dintre statele membre ale Uniunii Europene sau nu fac obiectul unei expulzări sau interdicţii ori împotriva lor nu au fost introduse alerte în bazele de date ale statelor părţilor contractante, cu scopul de a le fi refuzată intrarea.
Pe permisele de mic trafic de frontieră eliberate potrivit regimului micului trafic de frontieră nu se aplică ştampile de intrare sau de ieşire.
Ele permit titularilor să treacă frontiera şi să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat pentru o perioadă care nu poate depăşi 90 de zile de la data fiecărei treceri a frontierei, indiferent de frecvenţa acestor treceri.
Permisul de mic trafic de frontieră poate avea o valabilitate de la 2 la 5 ani.
Autorităţile trebuie să elibereze permisele de regulă în 30 de zile calendaristice, fără a putea depăşi un termen de 60 de zile calendaristice de la data primirii cererii cu toate documentele justificative necesare.
Rezidenţii trebuie să prezinte “motive întemeiate” pentru a li se permite trecerea frecventă a frontierei comune, precum menţinerea relaţiilor de familie prin vizitarea rudelor, însoţirea rudelor pentru acordarea de asistenţă medicală, participarea la programe în domeniul economic şi schimburi în domeniile economic, ştiinţific, cultural, medical, sportiv, mass media sau în domeniul educaţiei sau promovarea unor interese economice şi desfăşurarea unor activităţi de sprijin economic.
Totodată, ei pot invoca rezolvarea unor probleme de natură juridică, vizitarea mormintelor rudelor sau alte motive întemeiate.
Acordul dintre România şi Ucraina, semnat la nivel de premieri, la Kiev, pe 2 octombrie 2014, reglementează trecerea frecventă a frontierei de stat comune terestre de către rezidenţii din zona de frontieră a celor două state care intenţionează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat, în special din motive de ordin social, cultural, familial sau economic, fără a desfăşura o activitate lucrativă remunerată, pentru o perioadă care să nu depăşească limitele stabilite de document.
