Măsura opririi definitive a exploatării masei lemnoase în România, aşa cum s-a întâmplat în Albania, nu este una necesară, a declarat, miercuri seară, la Realitatea TV, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca – Palmer, transmite Agerpres.
‘Nu cred că este necesar să mergem până la oprirea exploatării masei lemnoase, ca în Albania. Problema nu este exploatarea masei lemnoase, ci felul în care se gestionează aceste resurse. Din punct de vedere al managementului durabil al pădurilor, România are unul dintre cele mai bine gândite sisteme. Sistemele de amenajamente silvice sunt foarte bine făcute. Problema este la implementare şi atunci nu ştiu dacă soluţia este să venim radical şi să spunem că oprim complet exploatarea masei lemnoase. Anumite specii chiar au nevoie să fie exploatate pentru a se putea regenera pădurea. Aici trebuie o analiză serioasă. Eu cred că dacă reuşim să îmbunătăţim parte de implementare a legislaţiei de control, de monitorizare…. se poate exploata pădurea durabil pentru funcţia ei, atât de producţie, cât şi funcţia ecologică şi socială’, a afirmat ministrul Mediului.
În ceea ce priveşte exporturile de materie primă, oficialul a menţionat că pe termen lung se poate face o analiză, însă este nevoie ca piaţa internă să poată absorbi ce se pune pe piaţă. ‘Ponderea exportului de buşteni este foarte mică, de fapt. La un moment se poate pune problema să exportăm doar materie finită, dar pentru ca noi să decidem să oprim exportul şi de buştean, şi de materie lemnoasă prelucrată ar însemna ca piaţa internă să poată să absoarbă. Dacă nu absoarbe piaţa internă înseamnă că omorâm o mică industrie românească şi asta nu cred că îşi doreşte nimeni. Pe termen lung se poate face o analiză, dar trebuie venit cu două măsuri în paralel şi să investim în dezvoltarea pieţei interne. Dacă venim cu o măsură bruscă acum, să oprim tot, sunt consecinţe pentru operatorii economici pe care nu cred că le suportă piaţa’, a explicat Paşca-Palmer.
Întrebată ce părere are despre Radarul pădurilor, ministrul Mediului a susţinut că, la ora actuală, este nevoie de mai multă transparenţă către cetăţean. ‘Radarul pădurilor funcţionează şi este o iniţiativă lăudabilă care a pornit în anii trecuţi, dar care nu este complet. Ce lipseşte în clipa de faţă este o mai mare transparenţă către cetăţean. Oamenii sună la 112, spun dacă se transportă ilegal lemn şi mai departe nu mai se ştie ce s-a făcut mai departe: s-a confiscat cantitatea aceea de lemn sau au fost amendaţi? Tocmai de aceea vrem să dezvoltăm nişte aplicaţii pentru smartphone, prin care oamenii pot vedea în timp real traseul mesei lemnoase. Este nevoie de un efort în care trebuie să implicăm foarte mulţi ingineri IT-şti şi software. Din fericire, am găsit multă susţinere, sunt mulţi voluntari care s-au oferit să ne ajute. Sperăm ca în următoarele luni să venim cu aceste aplicaţii şi se va vedea o remarcabilă îmbunătăţire, sper’, a precizat Cristiana Paşca-Palmer.
Aceasta a subliniat, totodată, că, în privinţa Codului Silvic, este nevoie imediată de definitivarea legislaţiei subsecvente pentru a putea fi pus în aplicare. ‘Codul Silvic ca să poată fi aplicat până la capăt are nevoie de legislaţie subsecventă şi poate de aici vine ideea că nu-şi face efectul necesar. Anul acesta trebuie să elaborăm 4 Hotărâri de Guvern şi 11 Ordine de ministru pe normele silvice. Ştiu că unii nu au răbdare, dar vrem să facem lucrurile realmente durabil şi eficiente pe termen lung. Asta înseamnă că aducem la masă foarte mulţi actori, avem grupuri de lucru care discută aceste aspecte. Ca în orice grup de lucru, sunt foarte multe păreri divergente, dar e mai bine aşa, pentru că de aici ajungem la un rezultat, va fi un rezultat acceptat de toată lumea. Sper că în următoarele luni să finalizăm ce am început’, a declarat oficialul.
Cât priveşte poluarea din România, ministrul Mediului a susţinut că ‘în unele domenii stăm mai bine, dar nu neapărat datorită talentului nostru managerial, cum ar fi emisiile industriale şi emisiile de dioxid de carbon’. ‘Asta se datorează faptului că după 1989 economia românească a intrat în colaps. Practic, în acest segment al emisiilor avem o reducere cu 65% a emisiilor de carbon, şi asta ne ajută în toată discuţia cu schimbările climatice. Suntem în grafic, dar dacă se pune problema unei re-industrializări cu combustibili fosili, cum ar fi cărbunele, ideea nu este bună. Toată direcţia de schimbări climatice dă o şansă României să se reinventeze. La nivel de poluare atmosferică este o problemă care preocupă pe toată lumea. Avem o Reţea Naţională de Monitorizare a Aerului şi avem un buget pentru modernizarea acesteia’, a afirmat Paşca-Palmer.
