Sărbătoarea închinată Sfintei Cuvioasa Parascheva are loc pe 14 octombrie, iar credincioşii de-a lungul timpului au respectat mai multe obiceiuri pentru a o cinsti pe ocrotitoarea Moldovei, potrivit creştinortodox.ro.
Astfel, în credinţa populară “Sfânta Parascheva”, care este cunoscută ca “Vinerea Mare de Toamnă” sau “Vinerea celor 12 vineri”, se celebrează în miez de noapte.
Citeşte şi: Racla Sf. Parascheva, scoasă din Mitropolie, spre închinare, la Iaşi
În trecut, pentru a o cinsti pe Sfânta Parascheva, creştinii ţineau 12 vineri legate mai multe praznice.
“Sfânta vineri” este, în tradiţia populară, cea care stăpâneşte lumea femeilor. Astfel, în această zi este interzisă munca la câmp, spălatul rufelor, cusutul, torsul şi ţesutul.
De asemenea, ziua Sfintei Parascheva este şi zi de pomenire a morţilor. Cu această ocazie se dau de pomană pâine, coaptă din grâul nou, şi must.
În practicile pastorale, sărbătoarea Sfintei Parascheva are și conotații premonitive, stabilindu-se felul în care va fi iarna, funcție de cum dorm oile în stână: adunate una lângă alta, semn de iarnă grea, iar răslețite, semn de iarnă blândă.
Din tradiție avem povestiri despre multele minuni săvârșite de Sfânta Parascheva, de-a lungul anilor de când ocrotește Moldova și România. Cea mai mare minune a Sfintei Parascheva este însăși preamărirea trupului ei cu darul neputrezirii, al vindecării de boli și al izbăvirii de multe nevoi și primejdii. Din cauza aceasta a fost luata ca protectoare în toate țările ortodoxe din Balcani, potrivit Agerpres.
Sfânta Parascheva este cea mai cunoscută dintre toţi sfinţii ale căror moaşte se află în România. Cuvioasa Parascheva s-a născut în secolul al XI, în satul Epivat din Tracia. Ea a trait aproape toată viaţa la mănăstire.
Ocrotitoare a Moldovei, moaştele Sfintei Parascheva sunt păstrate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi. Anual, în preajma sărbătorii are loc un pelerinaj la Iaşi la care participă mii de credincioşi din România.
