Accesul greoi la serviciile medicale al consumatorilor de droguri injectabile care au HIV creşte riscul de infectare cu tuberculoză a populaţiei generale, arată un proiect derulat la nivel internaţional.
Un proiect finanţat din fonduri UE i-a învăţat pe reprezentanţi ai organizaţiilor non guvernamentale şi instituţii sanitare din şase ţări, inclusiv România, cum să uşureze accesul la diagnostic şi tratament al consumatorilor de droguri injectabile infectaţi cu tuberculoză.
Asta pentru că 12 % dintre utilizatorii de droguri injectabile din România infectaţi cu HIV au fost diagnosticaţi şi cu tuberculoză, după cum arată un studiu realizat în 2013 de Compartimentul pentru monitorizarea şi evaluarea infecţiei HIV/SIDA în România, din cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”.
Astfel, persoanele cu un sistem imunitar slăbit, cum sunt consumatorii de droguri injectabile, deja bolnavi de HIV/SIDA, sunt predispuse la infectarea cu tuberculoză. Cum tuberculoza se transmite uşor, prin aer, riscul răspândirii la populaţia generală este mare.
Aceste date au determinat un grup de ONG-uri din mai multe ţări să deruleze proiectul “Creşterea capacităţii sistemului sanitar public şi a societăţii civile de a lupta împotriva epidemiei de tuberculoză în grupurile vulnerabile”. Cu o finanţare totală de 880.000 de euro, din care 600.000 din fonduri UE, proiectul a fost implementat în şase ţări: Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, România şi Bulgaria.
“Scopul a fost reducerea răspândirii tuberculozei în rândul utilizatorilor de droguri injectabile în toate ţările participante”, a subliniat directorul general al Fundaţiei Romanian Angel Appeal, dr. Silvia Asandi, în cadrul conferinţei prin care s-a anunţat finalizarea proiectului derulat între iunie 2011 şi mai 2014.
Mai exact, proiectul s-a axat pe două linii principalii: informarea consumatorilor de droguri injectabile şi a populaţiei generale cu privire la tuberculoză şi identificarea de politici şi programe care să îmbunăţească accesul grupurilor vulnerabile la servicii medicale şi tratament pentru HIV şi tuberculoză.
“Faptul că acest proiect a fost finanţat din fonduri UE arată că au recunoscut dificultatea de a oferi o soluţie, de a oferi servicii acestor tipuri de populaţii vulnerabile, acestor tipuri de consumatori de droguri”, a spus dr. Victor Olsavszky, reprezentant al Biroului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru România.
76,8 % dintre consumatori nu au asigurare medicală
Un semnal de alarmă a tras şi Valentin Simionov, reprezentant al ONG-ului Romanian Harm Reduction Network, cu o vastă experienţă în domeniul HIV şi consumatori de droguri injectabile: în România se merge pe pedeapsa, nu pe ajutorarea celor dependenţi, fapt ce duce la creşterea numărului de persoane consumatoarea de droguri şi, implicit, a celor infectate cu HIV şi/sau tuberculoză.
Proiectul a oferit şi informaţii relevante pentru elaborarea de politici publice în domeniu, prin realizarea unei cercetări în rândul utilizatorilor de droguri injectabile din Bulgaria, România şi Ţările Baltice.
Studiul, intitulat “Evaluarea cunoştinţelor despre HIV şi tuberculoză şi barierele privind accesul la servicii medicale al persoanelor din grupuri vulnerabile”, arată că cei mai frecvenţi factori de risc care favorizează îmbolnăvirea de tuberculoză sunt sărăcia, rata mare a infecţiilor cu HIV, contactul cu persoane bolnave de tuberculoză, detenţia.
Dintre cele 417 de persoane incluse în cercetare, 53 % au ieşit reactivi la testul rapid pentru HIV, 79 % la testul pentru hepatita C şi 4,7 % la testul pentru hepatita B.
Transmiterea tuberculozei în populaţie poate fi redusă prin accesul persoanelor din grupurile vulnerabile la diagnostic rapid şi tratament pentru tuberculoză, dar o mare problemă o reprezintă faptul că 76,8 % dintre consumatorii de droguri injectabile din Bucureşti nu au asigurare medicală, după cum o arată cercetarea din cadrul proiectului.
