O zi obişnuită se poate transforma într-un coşmar atunci când ajungi acasă şi găseşti toată casa răvăşită. Banii strânşi luni de zile, dispar în câteva minute, iar bijuteriile familiei ajung în case de amanet sau ca podoabe pentru iubitele infractorilor. Poliţia şi asiguratorii au iniţiat o campanie de prevenire a furturilor din locuinţe. Oamenii legii spun că o mai mare vigilenţă a cetăţenilor poate preveni furturile din locuinţe.

Furturile din locuinţe reprezintă 15 % din totalul furturilor de patrimoniu, spun poliţiştii şi sunt în creştere faţă de anul trecut. Potrivit unui studiu, cele mai multe astfel de fapte se comit, mai ales în mediul urban, de luni până vineri, în intervalul orar 8.00-18.00.

În primele zece luni ale acestui an au avut loc aproape 26.400 de spargeri de locuinţe, cu peste 2.500 mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, mai arată statisticile.

Cele mai furate bunuri

S-a dus vremea când hoţii ţinteau oglinzi de cristal, televizoare, ori alte obiecte foarte scumpe şi voluminoase. Acum, potrivit studiilor Institutului Naţional pentru Prentru Prevenirea Criminalităţii, când intră într-o casă, hoţii caută în primul rând banii.

Ei ştiu că românii s-au obişnuit să ţină sume mari de bani în casă. Locurile în care le ascund nu sunt foarte greu de găsit. Fie că îi ascundem în bibliotecă, printre cărţi, fie că îi punem în diverse sertare, genţi sau  printre haine, hoţilor nu le este foarte greu să dea de ei. Pe locul al doilea în topul celor mai furate bunuri, se află aparatura electronică, audio-video, de mici dimensiuni, laptopuri şi telefoane mobile. Acestea sunt urmate de bijuterii, aparate şi unelte folosite în construcţii. Sunt însă şi cazuri în care hoţii fură îmbrăcăminte, mâncare sau băuturi alcoolice.

Cum intră hoţii în case
Statisticile arată că o treime din cazuri, furturile din locuinţe sunt comise prin metoda accesului liber, fie prin ferestre sau geamuri deschise, fie hoţii profită de naivitatea proprietarilor şi, sub diverse pretexte unele umanitare, intră şi pleacă cu tot ce este mai valoros. Două treimi din cazurile de furturi din locuinţe sunt comise însă prin metoda spargerii butucului,spargerea gemurilor, a lacătelor ori prin escaladare.

Infractorii au mai învîţat un truc. Îngheaţă butucul cu azot, apoi la cea mai mică atingerem, acesta se face ţăndări.

Cele mai multe furturi din mediul urban se comit în zonele aglomerate, de regulă la apartamentele de la parter. "În oraşele mari sunt vizate în special cartierele intens populate din apropierea gărilor şi autogărilor, cu locuinţe aflate de-a lungul arterelor intens populate, ori a străzilor din cartiere noi, ori cele cu vile. În localităţile urbane mici sunt preferate zonele mărginaşe, în care imobilele sunt mai răzleţe, iar iluminatul este precar", a declarat pentru romanialibera.ro, comisarul-şef Constantin Stroescu, şeful Institutului pentru Prevenirea Criminalităţii din cadrul IGPR.

Infractorii sunt tot mai specializaţi
Comisarul-şef Mihai Pitulescu, şeful Direcţiei de Investigaţii Criminale a IGPR spune că problema cea mai mare sunt infracţiunile mici. "Infractorii sunt tot mai specializaţi în ceea ce fac. Este foarte important ca şi populaţia să aibă grijă de locuinţe. Să se asigure că încuie bine uşile, să nu dea drumul în casă oricui. 3.249 din furturi s-au produs după ce hoţii au intrat prin uşi neasigurate", a explicat Pitulescu. Creşteri semnificative s-au înregistrat la numărul furturilor din locuinţe din zonele rurale. Potrivit rapoartelor poliţiei, anul trecut au fost înregistrate aproximativ 3.000 de astfel de fapte, iar anul acesta, 6.000 de furturi. Şi în mediul urban a crescut, anul acesta, numărulde furturi, de la 4.303, în 2010, la 6.291, anul acesta. "La oraşe mai este o problemă. având în vedere că aici trăim în anonimat, iar relaţiile cu vecinii sunt aproape inexistente, nu ne putem baza prea mult pe paza vecinătăţii", a mai explicat Pitulescu.

Cum arată un spărgător de locuinţe:
Poliţia a reuşit să realizeze un "portret robot" al spărgătorului de locuinţe din România. Potrivit anchetatorilor, cei care fură din casele românilor sunt de regulă bărbaţi, uneori minori, cu vârste cuprinse între 14 şi 40 de ani, cetăţeni români, fără ocupaţie şi cu antecedente penale.



Aceştia provin din familii dezorganizate, sărace. Au cel mult studii generale, este necăsătorit sau trăieşte în concubinaj şi are domiciliul în localitate sau în zonele limitrofe ale locurilor unde acţionează. rareori fură din locuri mai îndepărtate.

Campanie de prevenire
Începând din decembrie 2011 şi până la sfârşitul lunii ianuarie 2012, poliţia, Institutul de Cercetare şi Prevenire a Crimininalităţii şi asiguratorii vor desfăşura mai multe activităţi  de prevenire a furturilor din locuinţe. Denumită generic Fii precaut, hoţii nu dorm, acţiunea vrea să atragă atenţie oamenilor la pericolele la care se expun, din cauza neglijenţei în protejarea spaţiilor de locuit.