La sfârșitul săptămânii trecute, președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța, aflat în sala de judecată, spunea că se simte oribil. ”Cum să te simți când vii liber și nesilit din America și ești arestat? Oribil! Trăim într-o dictatură a lui Băsescu. Mai sunt trei zile!“, spunea Nicușor Constantinescu, reamintind că este bolnav de cancer și că a venit în țară deși și-a scăzut astfel șansele de a rămâne în viață. Instanța i-a confirmat arestul preventiv. Între timp însă, Constantinescu a fost trimis într-un nou dosar de judecată, ceea ce ridică numărul acestora la trei. Indiferent cine va fi desemnat câștigătorul oficial al alegerilor de ieri, soarta lui Constantinescu va fi decisă de justiție, nu de noul președinte, deși acesta pare a gândi altfel.
Al treilea dosar
Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe președintele suspendat al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, într-un al treilea dosar, pentru abuz în serviciu în formă continuată (6 infracțiuni), spălare a banilor și constituirea unui grup infracțional organizat. Alături de el au fost trimise în judecată alte 19 persoane fizice și juridice. Procurorii au estimat un prejudiciu de peste 30 de milioane de lei în dauna CJ Constanța și de peste 1 milion de lei în dauna statului român. Potrivit DNA, în perioada 2010-24 martie 2014, Nicușor Constantinescu, în calitate de președinte al CJ Constanța, RAJDP Constanța și Adrian Gâmbuțeanu au constituit un grup infracțional organizat, la care ulterior au aderat și unii dintre inculpați, având ca scop săvârșirea unor infracțiuni îndreptate împotriva intereselor economice ale Consiliului Județean Constanța. În perioada 14 mai-11 septembrie 2012, Constantinescu a făcut plăți nelegale în cuantum de peste 1,2 milioane lei către RAJDP Constanța în cadrul proiectului de interes public județean „Caravana estivală a județului Constanța”. În acest caz, efectuarea plăților s-ar fi realizat, în multe situații, fără ca lucrările achitate să aibă vreo legătură cu obiectivele proiectului (realizarea de perdele forestiere, reabilitare terenuri degradate, conservare biodiversitate naturală, dezvoltarea turismului ecvestru etc.), fără a fi respectate prevederile din H.C.J. nr. 148/2010 și ale Protocolului de colaborare cu autorități ale administrației publice și instituții și fără să existe documentațiile tehnico-economice legale, devize de ofertă și procese-verbale de recepție care să ateste realitatea lucrărilor executate în cele 31 de localități, conformitatea acestora cu cerințele tehnico-economice, și fără date și informații privind coordonatele cadastrale aferente lucrărilor realizate.
Unde sunt parcelele
DNA a comunicat mai multe exemple. Astfel, în urma cercetării la fața locului, s-a stabilit că pe parcelele 165 și 189, ambele în comuna Saraiu, unde se afirma că fuseseră înființate perdele de protecție, nu existau asemenea lucrări (pe parcela 165 au fost identificate urmele unei culturi care nu vegetase niciodată, iar pe parcela 189 nu au fost identificate nici măcar urme ale unei asemenea perdele; în realitate, pomii au fost plantați în curtea bisericii din comuna Siliștea de către elevi și de beneficiarii ajutoarelor sociale, nu de angajații RAJDP Constanța); în orașul Hârșova, în primăvara 2011, s-au primit de la CJ Constanța 10.000 de puieți de salcâm, și nu 27.000, cum se arată în memoriu, care au fost plantați de populația orașului, și nu de angajații RAJDP; în 2012, comunei Ciobanu i-au fost livrați, de CJ Constanța, 1.500 de pomi fructiferi care au fost plantați în curtea școlii din localitate, precum și 25.000 de puieți de salcâm (dintre aceștia din urmă, aproximativ 14.000 au fost încredințați unor persoane fizice care i-au plantat pe terenurile lor, iar restul au fost plantați pe drumul dintre Hârșova și comuna Ciobanu; aceștia din urmă au fost mâncați de animale sau au fost defrișați în toamna anului 2012, împreună cu ceilalți copaci de pe marginea drumului). Procurorii DNA spun că șeful CJ, în perioada 23 iulie-7 noiembrie 2012, în cadrul Programului județean de cercetare și refacere a plantațiilor de pomi fructiferi, a efectuat, prin trei ordine de plată, plăți nelegale către RAJDP Constanța în cuantum de aproximativ 774.000 lei. „Caracterul nelegal al plăților succesive, efectuate în perioada respectivă de CJ Constanța, către RAJDP Constanța, derivă atât din absența oricăror documente justificative care să ateste realitatea lucrărilor facturate și achitate, cât și din nerespectarea flagrantă a condițiilor, obligațiilor și obiectivelor programului în cadrul căruia au fost făcute plățile analizate, impuse prin H.C.J. nr. 300/2010“, se arată în document.
O altă acuzație se referă la faptul că, în perioada 21 aprilie 2011-11 septembrie 2012, el a efectuat, prin mai multe acte, plăți nelegale către RAJDP Constanța în cuantum de aproximativ 1,7 milioane lei, în legătură cu lucrările de împădurire efectuate pe raza comunei Independența, situație care rezultă din nerespectarea condițiilor impuse de Hotărârile CJ și dispozițiile Legii 46/2008 și din lipsa documentelor justificative impuse de lege pentru corecta efectuare a plăților respective. De asemenea, susțin anchetatorii, în perioada 2010-2012, președintele Consiliului a efectuat plăți nelegale către RAJDP Constanța în cuantum de peste 20 milioane lei, reprezentând contravaloarea unor lucrări de împădurire, fără a fi îndeplinite condițiile impuse prin H.C.J. Constanța nr. 310/2009 și 402/2009 și fără a exista documente justificative întocmite în condițiile legii.
Rolul lui Zelca
DNA mai precizează că, în perioada 10.09.2012-24.03.2014, Nicușor Constantinescu a încălcat dispozițiile legale care interzic plata în avans, din fonduri publice, pentru achiziția de imobile, precum și pe cele ale prevederilor procesului verbal de negociere. „Mai mult, inculpatul a modificat natura actului juridic încheiat cu SC Stop SRL, administrată de Zelca, din contract de vânzare-cumpărare în antecontract de vânzare-cumpărare, data la care CJ Constanța urma să dobândească dreptul de folosință asupra a 25 de apartamente și a făcut plăți nelegale către firma amintită în cuantum de peste 5 milioane lei. Un alt beneficiu important de care s-a bucurat SC Stop SRL de pe urma activității ilicite a lui Constantinescu a fost amânarea cu 5 ani a momentului la care ar fi trebuit să achite impozitul pe profit și taxa pe valoare adăugată, corespunzătoare valorii tuturor celor 25 de apartamente“, mai menționează DNA. Sursa citată mai arată că, în perioada 2010-2012, Constantinescu a făcut plăți nelegale către SC Domeniul Public și Privat Județean Constanța, în cuantum de peste 1,6 milioane, contravaloare a închirierii a unui număr de 11 autoturisme, cu încălcarea prevederilor legale care impuneau limitarea consumului de carburanți și a numărului de autoturisme pentru toate instituțiile publice, inclusiv pentru consiliile județene (la un număr de șase autoturisme cu un consum lunar pe autoturism de 150 litri benzină/motorină), și interdicția închirierii de autoturisme de către toate instituțiile publice.
Conform DNA, CJ Constanța nu a comunicat până în prezent dacă se constituie parte civilă în cauză, raportat la prejudiciul în valoare de peste 30 milioane lei, deși i s-a solicitat acest lucru. Ministerul Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă în cauză cu peste 1,2 milioane lei, raportat la prejudiciul adus statului. În cauză procurorii au dispus măsura sechestrului asigurător asupra unor bunuri imobile ce aparțin inculpaților Darie, Onescu, Țițimeaua, Simion, Coman, Zelcă, Pârvu și Cenușă.
