20.8 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialCEDO: România are la dispoziție șase luni ca să pună la punct...

CEDO: România are la dispoziție șase luni ca să pună la punct un calendar prin care să rezolve problemele din închisori. Actualele condiții de detenție nu respectă drepturile omului. Șefa ÎCCJ, Cristina Tarcea: Nu cred că în șase luni se va rezolva ce nu s-a reușit în 20 de ani

UPDATE 15.00: MAE informează că, prin decizia pilot de marţi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a reiterat existenţa unei probleme structurale în ceea ce priveşte suprapopularea din centrele de reţinere şi arest preventiv şi din unităţile penitenciare din România, şi a confirmat, totodată, progresele înregistrate şi a apreciat măsurile deja adoptate sau prognozate de către statul român în acest sens.

”Prin această hotărâre, Curtea a reiterat existenţa unei probleme structurale în ceea ce priveşte suprapopularea din centrele de reţinere şi arest preventiv şi din unităţile penitenciare din România, şi a confirmat, totodată, progresele înregistrate şi a apreciat pozitiv măsurile deja adoptate sau prognozate de către statul român pentru a contracara acest fenomen al suprapopulării.

În acelaşi timp, Curtea a recomandat măsuri suplimentare din partea autorităţilor naţionale, fie de natură logistică, fie de politică penală, precum şi consolidarea, respectiv, introducerea unor remedii de natură preventivă şi compensatorie, pentru situaţiile în care o persoană se confruntă cu sau a fost expusă la suprapopularea în locurile în care este sau a fost deţinută”, se arată într-un comunicat MAE.

 

UPDATE 13.15: Curtea Europeană pentru Drepturile Omului nu a cerut României să implementeze anumite măsuri pentru a îmbunătăţi condiţiile de detenţie din închisori, ci un plan de măsuri coerent şi viabil, ceea ce nu e greu de făcut, a declarat, pentru Mediafax, directorul executiv APADOR-CH, Nicoleta Andreescu.

"Curtea a dat un termen de şase luni de la data la care hotărârea rămâne definitivă pentru ca Guvernul României să vină cu un plan de măsuri, să rezolve problemele din penitenciare care nu se rezumă la supraaglomerare, ci este vorba în general de condiţii: lipsa igienei, calitatea hranei şi aşa mai departe. Acestea şase luni sunt de fapt mai multe, cel mai probabil vor fi nouă luni pentru că de regulă hotătârile Curţii rămân definitive în trei luni de la pronunţare, dacă nimeni nu face cerere de trimitere la marea cameră sau dacă nu toţi cei implicaţi fac cerere, anunţă că renunţă să trimită la marea cameră. Deci este vorba în principiu de nouă luni.

Se poate discuta dacă este un termen scurt sau lung, însă, dacă ne uităm că hotărârea Iacov Stanciu, care cerea tot măsuri generale statului român cu privire la condiţiile din penitenciare, este din 2012 şi statul nu a făcut nimic serios până acum, stăm să ne gândim «de ce ar da Curtea un termen mai lung?» Plus că nu cere efectiv implementarea măsurilor, ci cere un plan de măsuri coerent şi viabil. Nu e greu să faci un plan de măsuri în aceste luni, mai greu este să le aplici. Asta nu înseamnă că odată ce statul a venit cu planul de măsuri, gata s-a terminat.

Problema va rămâne în analiza comitetului de miniştri prin departamentul pebtru executarea hotărârilor CEDO. Curtea Europeană are şi un mecanism de implementare reprezentat de comitetul de miniştri, prin departamentul pentru executarea hotărârilor CEDO. Şi acest mecanism va urma să supravegheze, evalueze modul cum statul aduce la îndeplinire cele planificate", a declarat, pentru MEDIAFAX, directorul executiv APADOR-CH, Nicoleta Andreescu.

UPDATE 13.00: Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Marius Vulpe, a declarat, după ultimatumul dat de CEDO, că legea graţierii sau arestul la domiciliu nu vor rezolva problema supraaglomerării din închisori, pe termen lung singura soluţie fiind construcţia de noi penitenciare.

“Pe termen lung, singura soluţie este construirea de noi locuri de detenţie şi renovarea celor vechi deoarece condamnările vin tocmai pe acest temei. Numărul de deţinuţi fluctuează, am avut 35.000 de deţinuţi, acum avem circa 27.200.

Graţierea sau arestul la domiciliu nu rezolvă problema din penitenciare (….) Propunerea legislativă pe de-o parte, pe de altă parte construirea de noi locuri de detenţie în penitenciarele deja existente (…) Au fost identificate locurile şi înaintate propunerile către Ministerul Justiţiei (…) La o unitate nouă îţi trebuiesc angajaţi, deci nu e o variantă pe termen scurt. Cea mai bună soluţie e construirea (n.r – de spaţii noi) în penitenciarele deja existente”,a subliniat directorul ANP, Marius Vulpe, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă.

UPDATE 12.30: Premierul Sorin Grindeanu a declarat, după decizia CEDO, că a avut deja o discuţie cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi că este convins că acesta va veni "în ritmul potrivit" cu planul de măsuri pe care ţara noastră trebuie să le ia în termenul de şase luni stabilit de instanţa europeană.

”Decizia ne obligă ca în cele şase luni să venim cu un plan concret agreat şi de Consiliul de miniştri, dar şi de Guvernul României, astfel încât problema semnalată de către CEDO să înceapă să fie rezolvată, pentru că această decizie vine ca urmare a problemelor existente în penitenciarele din România. Deci, urmare a acestor probleme, avem această decizie care ne dă un termen de şase luni, în care să venim cu aceste măsuri”, a declarat Grindeanu.

UPDATE 12.00: Președintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, a declarat, la sediul CSM, că este sceptică referitor la soluționarea problemelor din sistemul penitenciar în doar șase luni.

"Este cunoscută în lumea juridică o asemenea propunere, atât în ceea ce privește existența brățărilor, la un moment dat, discuțiile erau atât de avansate – cunoașteți că rațiuni de ordin financiar au împiedicat punerea în executare a unei astfel de măsuri. De altfel și munca în folosul comunității este o chestiune care de-a lungul timpului s-a discutat.

Urmează să se aplece legiuitorul cu atenție asupra acestui aspect, pentru că există un principiu al dublei incriminări. Cred că în șase luni vom avea timp suficient să prezentăm un calendar, dar sunt destul de sceptică referitor la rezolvarea acestei situații în șase luni. Îmi este greu să cred că în șase luni se va rezolva ce nu s-a rezolvat în 20 de ani", a declarat șefa ÎCCJ.

UPDATE 11.15: Condiţiile de detenţie din penitenciarele din România contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a decis marţi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, potrivit News.ro.

Magistraţii CEDO însărcinaţi cu dosarul au decis, în unanimitate, că România a încălcat Articolul 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante.



Citește și: Administrația Penitenciarelor livrează informații false instituțiilor internaționale. Deviza ANP: să vopsim cât mai frumos realitatea urâtă din ţară | DEZVĂLUIRE ROMÂNIA LIBERĂ

Instituția care administrează închisorile din România a trimis în Marea Britanie un document în care susţine că deţinuţilor li se asigură minimum trei metri pătraţi de spaţiu. În realitate, abia se ajunge la doi metri pătraţi în cele mai aglomerate penitenciare.



Astfel, s-a decis că România trebuie să plătească, în total, 16.000 de euro despăgubiri morale şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de Daniel Arpad Rezmiveş, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi în legătură cu condiţiile din închisorile din România.


Curtea Europeană pentru Drepturile Omului va prezenta, marți, o procedură pilot privind condițiile din sistemul de detenție din România, urmând să se stabilească calendarul pe care statul român trebuie să îl respecte pentru a remedia problemele sesizate, informează Mediafax.

Procedura pilot, aşa cum este descrisă în regulamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului, se aplică atunci când Curtea consideră că pe rol se înregistrează un număr semnificativ de cereri similare a căror cauză este comună şi pare să fie o disfuncţionalitate structurală sau sistemică în statul pârât. Prin această formă de cooperare cu statul, examinează pentru a stabili dacă există disfuncţionalităţi în plan naţional, iar dacă acestea există, CEDO fixează un cadru temporal, în care guvernul trebuie să identifice şi să implementeze măsuri cu caracter general pentru a remdia neregulile constatate.



Citește și: Casa morții de la Penitenciarul Rahova: Directorul spitalului închisorii, Mircea Miorel, este anchetat de ANP pentru decesele suspecte ale unor deținuți. Statistică alarmantă: Rata anuală a mortalității depășește rata din gulagul sovietic

Mai multe decese suspecte intervenite în spitalul unde sunt trataţi deţinuţii au determinat Administraţia Naţională a Penitenciarelor să declanşeze un control împotriva directorului Mircea Miorel pentru abateri disciplinare.



Guido Raimondi, preşedintele Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) a declarat la începutul acestui an că numărul cazurilor împotriva României a crescut cu 108% în anul 2016, adăugând că este vorba de cazuri repetitive care reflectă dificultăţi de ordin sistemic sau structural şi cere găsirea unor soluţii la nivel naţional.

"În primul rând, în privinţa Ungariei şi României, unde numărul cazurilor a crescut cu 95%, respectiv 108% în 2016, această situaţie vizează cauze legate de condiţiile de detenţie. Indiscutabil, acestea sunt cazuri prioritare, pentru că intră sub incidenţa Articolului 3 din Convenţie, dar sunt cazuri repetitive, ceea ce reflectă dificultăţi sistemice sau structurale şi necesită găsirea unor soluţii interne", a declarat Raimondi în discursul susţinut cu ocazia ceremoniei oficiale de început de an judiciar.

România nu este prima ţară membră a Consiliului împotriva căreia se pronunţă o astfel de decizie pilot.

În cazul Italiei, decizia pilot Torreggiani a fost pronunţată în ianuarie 2013. CEDO a stabilit atunci ca supraaglomerarea şi condiţiile din penitenciarele italiene reprezintă o problemă "endemică şi structurală incompatibilă cu Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului". În urma hotărârii, statul italian a plătit 8 euro pe zi pentru fiecare zi de detenţie, pentru toate persoanele aflate în condamnare, dar şi retroactiv. S-a ajuns la suma de 78 de milioane de euro pe an.

De asemenea, CEDO poate recomanda şi reducerea populaţiei carcerale, prin limitarea aplicării măsurilor privative de libertate. Tot în cazul Italiei, Curtea a remarcat faptul că mulţi dintre cei privaţi de libertate erau arestaţi preventiv. Statul italian a primit un termen de 12 luni pentru a pune la punct situaţia din penitenciare.

Deciziile CEDO diferă, însă, de la caz la caz. Astfel, în privinţa Ungariei, CEDO a acordat, în 2015, un termen pentru ca statul să prezinte un set de soluţii Comitetului de miniştri. Ungaria îşi propune acordarea unei indemnizaţii pecuniare, mai mică cu 40%, adică nu mai mare de 5 euro pe zi faţă de sumele de bani pe care Curtea le stabileşte atunci când constată o despăgubire. Sumele diferă de la o ţară la alta pentru că se ţine cont şi de situaţia economică a statului pârât.

Ministrul Justiţiei a declarat, luni, că Executivul a luat deja o serie de măsuri în ceea ce priveşte condiţiile în care stau deţinuţii şi supraaglomerarea, dar speră că ”judecătorii europeni nu se aşteaptă ca peste noapte noi să fim cei mai buni”. În momentul de faţă, în România, există închisori în care gradul de ocupare a ajuns la 170%. Ultimul penitenciar a fost construit în anul 1994, la Giurgiu, dar nu a fost finalizat nici azi.

Plângerile deținuților, în stand-by

Această ultimă decizie a Curții europene vine în urma plângerilor formulate de Daniel Arpad Rezmiveş, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi.

Instanţa a constatat că spaţiul personal atribuit reclamanţilor a fost, în cea mai mare parte a perioadei de detenţie, mai mic de trei metri pătraţi, cum prevăd standardele europene. În plus, cei închişi nu au avut parte de lumină naturală în celule, plimbările zilnice au fost foarte scurte, toaletele erau insalubre şi, uneori, nu erau separate. Rezmivel nu a avut parte de suficiente activităţi socioculturale, Mavroian nu a avut acces suficient la apă caldă, Moşmonea a avut de suferit de pe urma ventilaţiei inadecvate din celule, a mucegaiului, a insectelor şi şobolanilor, a saltelelor uzate şi a mâncării de proastă calitate, iar Gaszi a avut parte de condiţii igienico-sanitare precare, a precizat Curtea.

De asemenea, CEDO cere statului român să implementeze căi de “recurs preventiv” şi “recurs compensatoriu specific”. “Recursul preventiv trebuie să îi permită judecătorului care supraveghează executarea pedepsei şi tribunalelor să pună capăt unei situaţii care contravine Articolului 3 din Convenţia pentru Drepturile Omului şi să acorde indemnizaţii. Recursul compensatoriu specific trebuie să permită obţinerea unei indemnizaţii adecvate în cazul oricărei încălcări a Convenţiei privind un spaţiu vital insuficient şi/sau condiţii materiale precare”, a anunţat instanţa pe site, potrivit News.ro.

În aceste condiţii, CEDO a hotărât să suspende analizarea unor plângeri similare timp de şase luni, până când România va prezenta planul de măsuri solicitat de judecători.

Într-o opinie separată, judecătorul Krzysztof Wojtyczek atrage atenția că relaxarea legii penale în cazuri de corupție este o problemă “cu atât mai sensibilă” după ce emiterea OUG 13 de către Guvernul României “a provocat manifestații în masă în această țară”.

Despăgubiri-record în 2016

În prezent, în penitenciarele din România sunt închiși aproximativ 27.250 de deținuți, adică un grad de ocupare de 150,39%, potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). Deși supra-aglomerarea este o problemă evidentă, în ultimii patru ani numărul deținuților a scăzut constant – de pildă, în 2013 erau aproape 33.500.

Totuşi, numărul plângerilor înaintate de aceștia CEDO au crescut, la fel și sumele plătite de România cu titlu de despăgubiri. Astfel, în 2016, statul a fost obligat de curtea de la Strasbourg să achite 1,6 milioane de euro, în urma a 313 condamnări. Această sumă reprezintă mai mult de jumătate din totalul amenzilor încasate de România în perioada 1990-2016 (3,1 milioane de euro), ceea ce indică o explozie a numărului de plângeri în ultimul an, de când condițiile de detenție au devenit subiect predilect de dezbatere publică.

De altfel, deținuții din 14 de penitenciare din țară s-au revoltat, în vara anului trecut, față de condițiile din închisori. Protestele au continuat mai multe zile și au culminat cu autoincendierea unui deținut la Penitenciarul Rahova.  

“Sperietoarea” cu amenda de 80 de milioane de euro

CEDO nu face nicio referire, în decizia de ieri, la vreo amendă de 80 de milioane de euro pe care ar fi încasat-o România din cauza condițiilor improprii de detenție. Această ipoteză a fost lansată de fostul ministru al Justiției Raluca Prună, care – pornind de la exemplul Italiei, care a ales să plătească despăgubiri deținuților în urma unei decizii-pilot similare cu cea din cazul României – a avansat această sumă ca pe o sancțiune iminentă din partea Curții europene. În realitate, CEDO nu impune României o astfel de amendă, la fel cum nici Italiei nu i-a impus-o, plata despăgubirilor fiind exclusiv alegerea statului peninsular.

Gafa Ralucăi Prună a fost imediat exploatată de politicieni, în special cei cu probleme penale, care au încercat să convingă publicul că, în lipsa unei grațieri colective sau a unei legislații mai blânde cu infracțiunile de corupție, precum OUG 13, România va avea de plătit zeci de milioane de euro drept sancțiune din partea CEDO.

Nu mai departe de începutul acestui an, Liviu Dragnea, condamnat într-un dosar penal și judecat în altul, susținea că, “dacă în câteva luni de zile, adică probabil până la vară, România nu întreprinde și nu inițiază un pachet de măsuri, printre care și legea grațierii, de această amendă nu scăpăm”.

Cele mai citite

Maestrul Victor Rebengiuc și actrița Mariana Mihuț au primit titlul de „ Cetățean de Onoare” al Ploieștiului

Actorii Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc au primit, miercuri, titlul de cetăţean de onoare al municipiului Ploieşti, în cadrul unei şedinţe extraordinare a Consiliului...

Cinci legi au fost promulgate de președintele Iohannis. Chirițoiu rămâne șef al consiliului Concurenței până în 2026

Președintele Klaus Iohannis a promulgat în cursul zilei de azi cinci legi. Este vorba printre altele despre legea hărțuirii la locul de muncă, dar...

Pentagonul va aloca 20 de miliarde de dolari pentru a dezvolta avionul de luptă NGAD

Forţele Aeriene ale SUA alocă aproape 20 de miliarde de dolari pentru a dezvolta avionul de luptă NGAD (Next Generation Air Dominance), înlocuitorul pentru...
Ultima oră
Pe aceeași temă