Cel mai vârstnic locuitor al judeţului Bistriţa-Năsăud, Augustin Rus, avea numai opt ani când a fost înfăptuită Marea Unire, iar în 2016, celebrează acest eveniment, cu mândrie, pentru a 98-a oară, scrie Mediafax.
Conducerea judeţului l-a invitat pe Augustin Rus, în tribuna oficială din centrul municipiului Bistriţa, pentru a sărbători parada de 1 Decembrie, însă distanţa foarte mare faţă de oraş, l-a împiedicat să fie prezent la manifestările care au marcat Ziua Naţională.
Augustin Rus a declarat că va sărbători această zi, acasă, alături de familie şi a arborat cu mândire steagul de mătase primit anul trecut, în dar, de la conducerea Inspectoratului de Poliţie Bistriţa-Năsăud, care l-a vizitat la împlinirea celor 106 ani.
Se apropie vertiginos de 107 ani însă energia pe care o are stârneşte invidia tinerilor care nu pot ţine pasul cu el. E ager şi la minte şi la trup, e vesel, coseşte, îngrijeşte gospodăria, hăneşte animalele şi nu lipseşte nicio duminică de la biserică. Spune că numai credinţa în Dumnezeu a fost cea care i-a salvat viaţa şi a reuşit să îl ajute să trecă peste ororile războiului, notează sursa citată.
A fost dus cu forţa în Siberia după ce a refuzat să îşi vândă pământurile unui ungur. Armata ungară l-a luat pe el şi alţi 300 de oameni din zonă, i-a dus în gară în Beclean şi de acolo i-a trimis în Siberia.
“Timp de o săptămână ne-au dus cu trenul marfar până în Siberia. Acolo ne-au pus să tăiem lemne cu târnăcopul şi să le curăţăm cu hârleţul. Nu ne-au dat de mâncare şi nici haine. Era o mizerie. Acolo ne-am umplut şi de păduchi, că aveam şi în sprâncene. Noi eram sub comanda nemţilor. Ne-au dat haine ungureşti şi după aceea ne-au dat de muncă, unde a fost mai greu. Eu am păzit în Rusia căile ferate. A doua zi când am ajuns acolo 18 oameni au murit”, povesteşte Augustin Rus.
Numai credinţa l-a ajutat să supravieţuiască timp doi ani, spune Augustin Rus.
“Într-o noapte, înainte să trebuiască să intru de serviciu, în patrulare, pe calea ferată am visat că o să mor. O noapte şi o zi m-am rugat să îmi dea Dumnezeu un semn, să mă protejeze. Înainte de a pleca la muncă, un consătean care ere mai mâncăcios, mi-a cerut să îl las pe el în locul meu să meargă, că mai intra şi îşi lua de mâncare de la case. L-am lăsat şi apoi am aflat că a dat peste o mină şi a murit. La o oră. El şi încă şase”, povesteşte bătrânul.
A ajuns apoi în Ungaria, santinelă la un depozit alimentar al armatei ungureşti. Când a aflat că va fi dus iar în Siberia a dezertat. A mers pe jos 9 zile şi 9 nopţi până a ajuns acasă. Dintre toţi localnicii care au fost duşi de armată în Siberia doar el a reuşit să se întoarcă sănătos acasă.
“A mai venit după vreo trei ani un bărbat care a fost cu mine, dar era bolnav”, mai spune Augustin Rus.
Potrivit Mediafax, acasă şi-a întemeiat o familie şi spune că a învăţat în cei aproape 107 ani că bunul cel mai de preţ bun e sănătatea. Nu cunoaşte secretul longevităţii sale, dar ştie clar că e un dar de la Dumnezeu, de asta merge în fiecare duminică la Biserică şi încă mai cîntă la strană. Nu îşi mai aminteşte foarte multe despre evenimentul din 1918, însă, l-a marcat faptul că foarte mulţi săteni au plecat la Alba Iulia, la Unire.
“Unirea e bună pentru România, dar conducerea nu e bună!”, spune bătrânul care trăieşte cu o pensie de 190 de lei pe lună.
