Primele locuințe din Brașov au fost construite înaintea anului 1.200, deşi prima atestare documentară era din 1235, au relevat cercetările arheologice făcute în curtea Bisericii Negre din Brașov, potrivit Mediafax.
Descoperirile făcute în urma săpăturilor arheologice din curtea Bisericii Negre, desfăşurate în perioada 2011-2013, au fost cuprinse într-un volum intitulat “Redescoperirea trecutului medieval al Braşovului” tipărit de Asociaţia Culturală Hieronymus, în parteneriat cu Primăria municipiului Braşov şi Biserica Evanghelică Braşov.
Volumul şi o broşură bilingvă (română-engleză) au fost lansate, vineri, la Casa Parohială a Bisericii Evanghelice Braşov.
“Cercetările arheologice au arătat că în curtea Bisericii Negre – Curtea Honterus se găsesc începuturile oraşului: primele locuinţe construite din pământ şi lemn în jurul anului 1200 au fost urmate, în cursul secolului al XIII-lea, de clădiri din piatră şi mortar. Locuinţele au aparţinut probabil unei prime aşezări a saşilor, iar clădirile din piatră mănăstirilor menţionate în aceste locuri în 1235 şi 1388. În legătură cu aceste mănăstiri s-a dezvoltat aşezarea Corona, devenind încă din Evul Mediu una dintre cele mai importante aşezări din regiune”, se arată în broşură.
Anul 1235 era data primei atestări documentare a Braşovului sub numele de Corona, până la momentul descoperirilor de la Biserica Neagră. Broşura va fi pusă la dispoziţia şcolilor şi a turiştilor, în timp ce volumul va ajunge la bibliotecile din toată ţara, nu şi în librării.
“Prin rezultatele obţinute, cercetarea arheologică din 2011-2013 din curtea Bisericii Negre este una fabuloasă, care a oferit informaţii noi despre fondarea Braşovului şi despre evoluţia sa de la primii locuitori, la aşezare istorică. Cu această ocazie au apărut mai multe urme de locuinţe din piatră şi mortar, care datează de dinainte de 1200. Este o raritate pentru un oraş european să deţină atâtea astfel de dovezi, ceea ce înseamnă că Braşovul a fost gândit încă de la începuturile sale în perspectivă, nu ca un sat de trecere, ci ca o aşezare care să dureze”, a explicat arheologul Daniela Marcu Istrate.
Investigaţiile au scos la lumină o cantitate semnificativă de informaţii şi vestigii: morminte, urme de locuire (vetre, locuinţe, gropi, anexe, latrine) şi fortificare, construcţii din piatră şi mortar, fragmente ceramice, obiecte din metal, sticlă, piatră şi os şi peste 150 de monede identificabile pe parcursul mai multor perioade istorice. Cele mai vechi dintre acestea sunt dacice, dar majoritatea aparţin Evului Mediu şi Epocii Moderne.
În curtea Bisericii Negre au fost descoperite circa 1.400 de morminte, precum şi diverse obiecte valoroase din punct de vedere istoric, printre care mai multe podoabe şi bucăţi de vase.
Cele mai importante descoperiri sunt două plăci funerare de la începutul secolului al XVIII-lea, una dintre acestea fiind întreagă şi având doi metri lungime, 80 de centimetri lăţime şi 30 de centimetri înălţime. Această placă a fost găsită chiar la intrarea principală a Bisericii Negre.
De asemenea, arheologii au descoperit şi câteva gropi pentru provizii, care se presupune că ar data din secolul al XIII-lea, şi scheletul unui cal.
Elementele descoperite au fost analizate de specialişti, iar rezultatele sunt cuprinse în volum şi broşură.
“Proiectul nostru face acum un pas către cunoaşterea acestui fabulos patrimoniu arheologic care se află ascuns sub paşii noştri în întreg centrul istoric. Este doar primul pas în direcţia protejării şi valorificării fragilelor vestigii ale trecutului Braşovului medieval”, a spus arheologul.
Pentru realizarea broşurii şi a volumului, Primăria Braşov a alocat aproape 37.000 de lei prin Ghidul de finanţare a evenimentelor culturale.
După aceste descoperiri făcute, Primăria Braşov are nevoie de câteva milioane de euro pentru reabilitarea curţii Bisericii Negre.
În acest scop, Primăria Braşov va depune un proiect de reabilitare şi reamenajare a curţii, pentru obţinerea unei finanţări din fonduri europene în exerciţiul bugetar 2016-2020, imediat după ce vor apărea ghidurile pentru diferitele axe de finanţare.
Directorul Direcţiei Relaţii Externe, Cultură şi Evenimente din Primăria Braşov, Cecilia Doiciu, a precizat că lucrările ar urma să fie realizate după un proiect selecţionat în urma unui concurs de arhitectură organizat de municipalitate în 2011, iar valoarea investiţiei este de aproximativ 2,5 milioane de euro.
“Suntem în discuţii cu arhitecţii care au realizat proiectul tehnic petnru această investiţie, pentru a-l actualiza din punctul de vedere al valorii”, a spus Doiciu.
