Senatul a decis, marţi, să nu încuviinţeze începerea urmăririi penale a senatorului PSD Titus Corlăţean în dosarul Vot Diaspora 2014, adoptând cu 92 voturi “pentru” şi 26 “împotrivă”. Hotărârea supusă la vot precizează că Senatul nu cere începerea urmăririi penale a lui Titus Corlăţean acuzat de abuz în serviciu în Dosarul Diaspora, după mai mult de o lună de la primirea solicitării procurorilor şi după un vot negativ în Comisia juridică.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că decizia Senatului de a nu încuviinţa începerea urmăririi penale a senatorului Titus Corlăţean în dosarul ‘Vot Diaspora 2014’ reprezintă “un semnal negativ”, precizând că vinovăţia sau nevinovăţia cuiva se stabileşte în faţa unui judecător, nu prin vot în plen.
“Votul dat astăzi în Senat reprezintă un semnal negativ pe care Parlamentul îl dă, din nou, prin blocarea urmăririi penale a unui parlamentar. Obstrucţionarea Justiţiei nu poate fi acceptabilă într-o ţară în care respectarea statului de drept trebuie să fie o prioritate. Vinovăţia sau nevinovăţia cuiva se stabileşte în faţa unui judecător, nu prin vot în plen”, a scris Iohannis, marţi, pe Facebook.
Senatorul PSD Titus Corlăţean a afirmat că respinge orice acuzaţie care îi este adusă de DNA în dosarul ”Vot Diaspora 2014”, privind îndeplinirea în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu sau încercarea de a împiedica cetăţenii României să voteze la alegerile prezidenţiale, informează Agerpres.
“Resping în termeni foarte clari şi categorici orice acuzaţie care îmi este adusă de DNA privind îndeplinirea în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu sau încercarea de a împiedica cetăţenii României să voteze. Am prezentat o serie de elemente necesare în cadrul Comisiei juridice, unele cunoscute în spaţiul public, altele care necesitau explicaţii pentru a fi bine înţelese şi altele (…) care au fost mai puţin menţionate în spaţiul public sau deloc”, a declarat Corlăţean, marţi, în şedinţa de plen în care s-a dezbătut şi votat cererea Justiţiei de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul său.
El a precizat că a decis să tacă timp de un an şi jumătate, sperând că “anchetatorii îşi vor face datoria cu imparţialitate şi profesionalism”, şi că “regretă situaţia în care s-au aflat în 2 noiembrie 2014 cetăţenii români de bună credinţă şi nu pentru alţii”.
“Dacă s-ar fi încercat ceva ilegal încă din perioada verii sau din perioada toamnei 2014, nu mai spun înainte de 2 noiembrie, vă garantez că s-ar fi ştiut în secunda următoare, interinstituţional. E bine ca să ştiţi acest lucru, pentru cei care s-au jucat cu cuvintele din neştiinţă sau din rea-credinţă cu privire la modul în care se iau deciziile în MAE”, a spus Corlăţean.
Potrivit acestuia, numărul cetăţenilor români care au domiciliul/reşedinţa în străinătate şi care s-au înregistrat potrivit Legii 248/2005 la misiunile diplomatice a fost în noiembrie 2014 de 13.200. El a explicat că evaluările MAE în stabilirea numărului centrelor de votare pentru 2014 (294 de centre de votare, ca în 2009) s-au bazat şi pe faptul că în primul tur la alegerile din 2005 au fost 95.000 de votanţi.
“În evaluarea care a fost făcută în Centrala MAE a contat atunci când s-au făcut aceste evaluări şi s-au făcut propuneri, a contat foarte mult şi criza economică foarte dură care a lovit Europa, începând cu 2009. A fost o consecinţă foarte importantă, peste care unii pot să treacă foarte uşor, dar nu este aşa. Au fost locuri de muncă care au dispărut, au fost consecinţe economice şi sociale asupra românilor care lucrau în diferite ţări, s-a constatat chiar un fel de migraţie intracomunitară în interiorul comunităţii UE, dar a fost în mod clar o stopare după 2009 a fluxului de români dinspre România spre alte ţări ale UE. (…) Atacurile xenofobe, atitudinile politice împotriva românilor în state cu vechi democraţii – şi aici voi menţiona şi Franţa, şi Germania, şi Marea Britanie – atacuri extrem de dure, au fost de natură să inhibe prezenţa românilor într-o serie de state”, a punctat Corlăţean.
El a explicat că nu există evidenţe clare referitoare la dispersia românilor din străinătate pe localităţi.
“Ambasadori din state importante au scris către Centrala MAE sau au declarat ulterior la DNA – toate aceste declaraţii se regăsesc în dosarele care au fost transmise şi la Senat – că nu există ca regulă generală, nu există evidenţe clare, inclusiv cu privire la numărul de români, la dispersia regională pe localităţi (…). Pot să citez declaraţii, inclusiv comunicări către Centrala MAE care sunt în dosar, care provin de la Ambasada României de la Paris, de la Ambasada României din Germania, din Statele Unite şi din alte localităţi – este o realitate obiectivă”, a adăugat el.
Corlăţean a mai spus că ambasadele au propus să fie înfiinţate 320 de secţii, iar ministerul a acceptat să înfiinţeze 294 de secţii de votare. “Acestea sunt cele douăzeci şi ceva de secţii de votare despre care unii au impresia că ar fi schimbat în mod fundamental soarta alegerilor”, a adăugat el.
“Au fost destui cetăţeni, în special din vestul ţării, care au plecat, şi-au descoperit dorinţa de a vota în diferite capitale europene în acel 2 noiembrie. Au fost vizualizate autocare cu numere din vestul ţării. Foarte multe maşini care s-au deplasat. Au fost ascultate discuţii, sunt oameni care călătoresc low-cost şi au auzit grupuri de turişti care s-au dus la Londra să viziteze, mă întreb pe ce bugete şi bani, pentru ca apoi să îngroaşe rândurile la cozi. Au fost apoi grupuri care după ce au votat s-au aşezat din nou la rând pentru a îngroşa rândurile şi a genera dificultăţi în procesul de votare”, a susţinut Corlăţean.
Corlăţean a precizat că a refuzat să vorbească în ultima perioadă pentru că există un dosar in rem, pentru ca declaraţiile publice să nu fie considerate presiuni asupra procurorilor.
“Ultimul motiv (n.r. – pentru care a refuzat să vorbească, n.r.), care este extrem de personal, ţine de modul în care mi-am construit viaţa în toţi aceşti ani şi care, rezumând, înseamnă să ştiu să întorc obrazul atunci când este cazul să-l întorc, să nu doresc răul nimănui şi să aştept cu răbdare adevărul, care sunt convins că va ieşi la lumină”, a mai declarat Corlăţean.
Fostul ministru de Externe, care a vorbit în plenul Senatului mai mult de 30 minute, a refuzat să îşi exercite dreptul de vot pentru cererea Justiţiei care îl viza.
Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Senatului României încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlăţean, fost ministru al Afacerilor Externe, pentru fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale, pe care le-ar fi comis îndeplinind funcţia ministerială.
Citește și: Cum vrea PSD să-l scape pe Corlățean de dosarul „Diaspora”
„În contextul organizării alegerilor prezidenţiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlăţean Titus, prin încălcarea procedurilor legale şi prin acte de dispoziţie, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate”, precizează DNA într-un comunicat de presă.
Urmare a limitării accesului la secţiile de votare din străinătate a avut drept consecinţă creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de candidatul susţinut de partidul din care făcea parte, „în condiţiile în care comportamentul electoral al cetăţenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv, explică procurorii.
Citește și: După cinci săptămâni de tergiversări, senatorii vor vota cererea DNA în cazul Corlăţean
Procurorii anticorupţie mai afirmă că ministrul de externe a vătămat şi interesele Ministerului Afacerilor Externe, privind buna funcţionare a misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale României în străinătate şi îndeplinirea de către acestea, în condiţii optime, a atribuţiilor legale privind apărarea drepturilor cetăţenilor români. DNA susţine că Titus Corlăţean a nesocotit o parte dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secţii de votare în localităţi în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane şi că ar fi organizat, fără vreo documentare ori justificare, secţii de votare în localităţi care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.
Către Senatul României au fost trimise 19 volume din dosar, pentru a susţine cererea de începere a urmăririi penale.
