Mustafa Tartoussi a fost ridicat, marți seară, de la locuința sa din Constanța și condus la Penitenciarul Poarta Albă, unde va sta cel mult șapte ani. ”Nu ne-am gândit că stăm lângă un terorist”.
Aceasta este prima reacție a locuitorilor din cartierul Coiciu, din municipiul Constanța, acolo unde Tartoussi, armatorul condamnat pentru că l-a ajutat să fugă din țară pe Omar Hayssam, își construise cu mult timp în urmă o casă. De fapt, o vilă impunătoare, cu gard înalt de peste trei metri și porți care se deschideau automat, pentru ca automobilele de lux să intre în curte fără ca șoferii sau pasagerii să fie văzuți de vecini. O minifortăreață. Oamenii spun despre el că era o persoană liniștită, cu care nu prea reacționau. Pe unul dintre ei chiar l-a ajutat să plece pe mare, pe una dintre navele sale. Alții spun că și acum au de suferit de pe urma lui. Când și-a construit vila a asutpat o parte din canalizarea de pe stradă, care se inundă acum la orice ploaie mai puternică. Nici unul nu credea însă că este implicat în astfel de afaceri și mai ales că va ajunge la închisoare. ”Ne obișnuisem ca oamenii ăștia, cu mulți bani, să nu pățească niciodată nimic. Lucrurile s-au mai schimbat între timp”, a spus un alt vecin.
Profit constant
Ascensiunea lui Tartoussi a fost fulminantă. Omul de afaceri sirian a înființat la puțini ani după Revoluția din 1989 două firme în Constanța. Este vorba despre Askila Shipping SRL, în 1992, și Tartoussi Shipping Ltd SRL, în 2000. Afacerile au mers bine. Din 2008 încoace, de când sunt diponibile raportările financiare depuse la Ministerul Finanțelor, firma înființată în 1992 este pe profit. Cel mai recent bilanț, aferent anului 2013, arată că societatea avea o cifră de afaceri netă de 381.685 lei și un profit net de 10.401 lei. Numărul de angajați era de 17 angajați, cifră relativ constantă în ultimii ani.
A cumpărat o navă din flota României
Sirianul a știut, așadar, să se descurce în perioada tulbure postrevoluționară. Când conaționalii săi veniți în Constanța făceau afaceri mai mici, cu carne de vită, sau se înscriau la facultatea de medicină, el era deja armator. Și unul important: a reușit chiar să cumpere una dintre navele care a făcut parte din flota României. Este vorba despre cargoul Tușnad. Nava a fost construită în Șantierul Naval Drobeta-Turnu Severin, în anul 1978, când a și fost lansată la apă. Avea un deplasament de 2.400 tone dead-weight, 88,74 metri lungime și dezvolta o viteză de 12,7 noduri. Făcea parte dintr-o serie de zece nave construie la același șantier, toate purtând numele unor localități din România. După 1989 a ajuns la societatea de stat Navrom, care a preluat o parte din flotă, iar de aici a fost cumpărată de Askila Shipping. Numele navei a fost schimbat ulterior în Imam T, adică numele și prenumele fetei lui Tartoussi.
Anchetatorii au stabilit că, în perioada 23-30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat şi înlesnit, împreună cu inculpaţii Omar Mahmoud şi Omar Mukhles, ieşirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deşi cunoştea faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unor acte de terorism prin organizarea şi finanţarea operaţiunii de răpire a trei jurnalişti români în Irak. Cercetările efectuate în faza de urmărire penală au relevat faptul că plecarea din ţară a lui Omar Hayssam s-a realizat pe cale maritimă, cu ajutorul inculpaţilor Mustafa Tartoussi, Mukhles Omar şi Mahmoud Omar, aport justificat de „considerente de ordin material – în primul caz – şi de ordin familial – în cel de-al doilea caz”. La sfârşitul lunii noiembrie 2007, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) i-au trimis în judecată pe Mustafa Tartoussi, proprietarul navei la bordul căreia ar fi fugit Omar Hayssam din ţară, şi pe Mukhles şi Mahmoud Omar, pentru că, în perioada 23-30 iunie 2006, au planificat şi înlesnit ieşirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deşi cunoşteau că sirianul a fost trimis în judecată pentru acte de terorism, prin organizarea şi finanţarea operaţiunii de răpire în Irak, în martie 2005, a jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian. Potrivit procurorilor, Omar Hayssam a părăsit România pe cale maritimă, ajutat de cei trei, Tartoussi având ca justificare „considerente de ordin material”, iar fraţii sirianului, „considerente de ordin familial”.
