Comisarul șef adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, Szep Robert, spune că poluările accidentale cu metale grele care se produc frecvent în zona fostei exploatări miniere de la Bălan (Harghita) reprezintă "un adevărat dezastru ecologic”, precizând că trebuie găsite soluții pentru stoparea fenomenului, informează Mediafax.
"Este un adevărat dezastru ecologic dacă ne uităm la ce vedem în jur, se contaminează pânza de apă freatică, se contaminează solul până în straturile profunde ale acestuia, se contaminează Oltul și acum trebuie să găsim soluții pentru oprirea fenomenului și pentru reducerea riscului acestor ape de mină asupra ecosistemului, asupra apelor din Bazinul Oltului Superior”, a declarat, luni, Szep Robert, aflat într-o vizită la Bălan.
Potrivit acestuia, "neconcordanţele legislative" au permis ca o suprafață de teren pe care se află o instalație funcțională de importanță majoră, în cazul de față stația de epurare pasivă a apelor de mină, să fie vândută de lichidator unei persoane fizice.
Directorul general al Conversmin (Societatea Comercială de Conservare şi Închidere a Minelor), Ion Stamin Purcaru, prezent şi el la Bălan, a explicat cum a fost posibilă această vânzare-cumpărare a terenului aflat în ecologizare.
"Astăzi activează două legi, care au prevederi diferite. Legea minelor care spune că obiectivul trebuie ecologizat, închis, şi legea insolvenţei care lucrează în favoarea creditorului. Cred că trebuie armonizate cele două legi, cu prioritate pe legea minelor, astfel încât creditorii să poată să acţioneze abia după ce lucrurile sunt reabilitate ecologic şi după ce situaţia unei mine a fost finalizată. Am informat şi vom informa în continuare ministerul, să vedem cât de legal a fost vândut terenul, la ce situaţie juridică finală se poate ajunge şi în funcţie de asta să găsim o soluţie tehnică de amplasare a unei noi staţii”, a spus Ion Stamin Purcaru.
Potrivit lui Szep Robert, noul proprietar nu s-a îngrijit ca instalația de epurare să fie întreținută corespunzător, iar conducta de alimentare a acesteia "a dispărut pur și simplu”.
"Atâta timp cât a funcționat exploatarea minieră Bălan, stația de epurare era periodic decolmatată, se schimba patul de calcar, dar cel care a cumpărat terenul nu a avut grijă de acest obiectiv, iar conducta de alimentare a stației de epurare pasivă a dispărut pur și simplu, în condiții mai mult sau mai puțin cunoscute”, a afirmat comisarul șef adjunct al Gărzii Naționale de Mediu (GNM).
În perioadele ploiase, debitul apei de mină crește și apa contaminată ajunge în râul Olt și pe alte terenuri necontaminate, pe care le poluează cu metale grele. Pe de altă parte, oxizii de fier care ies din mină, în contact cu oxigenul din aer, formează coloizi de fier, care, odată ajunși în râu, consumă tot oxigenul și distrug ecosistemul, omorând peștii și celelalte vietăți acvatice.
Capacitatea de intervenție a autorităţilor este, însă, îngrădită după încheierea contractului de vânzare-cumpărare a terenului respectiv.
La rândul său, dirigintele de şantier la lucrările de ecologizare a fostei exploatări miniere Bălan, Szasz Laszlo, a afirmat că este vorba despre o poluare continuă în perioadele ploioase, când "apele de mină, pe lângă faptul că ies din subteran, mai pot antrena şi mâlul din decantor”.
Potrivit acestuia, poluări accidentale cauzate de nefuncţionarea staţiei de epurare pasivă a apei de mina se produc lunar.
În mai, ministrul Mediului, Attila Korodi, a cerut continuarea lucrărilor de punere în siguranţă a iazului de decantare de la Bălan, "cel mai periculos punct din judeţul Harghita", întrucât dacă acesta s-ar surpa ar acoperi cu steril o treime din comuna Sândominic, unde locuiesc 3.000 de oameni.
Ministrul Mediului spunea atunci că iazul de decantare din oraşul Bălan este "cea mai vulnerabilă zonă din Harghita", amintind că în urmă cu patru ani şi în 2012 au avut loc "evenimente nefericite din punct de vedere hidrologic", care au impus realizarea unui proiect tehnic comun al Apelor Române şi Conversmin, pe de o parte pentru punerea în siguranţă a acestuia, iar pe de altă parte pentru corelarea captării de debite din iaz cu capacitatea de preluare a Oltului.
"Atunci, s-a creat o lucrare de închidere de mină aici, recalibrarea aducţiunilor şi recalibrarea malului Oltului din bugetul Conversmin, iar pe de altă parte, de la Sândominic în jos, prin bugetul de la Apele Române, a început un proiect multianual de redimensionare a albiei, ca să se preia vârfurile care pot veni de aici", declara Korodi.
El adăuga că lucrările de punere în siguranţă la iazul de decantare sunt finalizate în proporţie de 60 la sută, însă, din datele pe care le avea atunci la dispoziţie, în acest an mai sunt bani doar pentru două luni.
În 2012, în urma ploilor torenţiale, o parte din peretele iazului de decantare s-a surpat, afectând stabilitatea acestuia şi sterilul de mină a acoperit mai multe hectare de teren în partea de vest a comunei Sândominic, în stat gros de până la o jumătate de metru.
Anul trecut, la mijlocul lunii august, la iazul de decantare al fostei Exploatări Miniere Bălan, în urma precipitaţiilor abundente, o cantitate însemnată de steril a fost dislocată din taluzul digului, pe malul drept, care s-a depus de-a lungul galeriei, obturând-o în proporţie de 50 la sută.
Mina Bălan şi-a încetat activitatea în iunie 2006. Lucrările de închidere a exploatării şi de ecologizare se ridică la aproximativ 80 de milioane de lei, bani alocaţi de Guvernul României.
