V iitura care a afectat județele din Banat și din Oltenia nu a produs doar suferință umană și imense pierderi materiale. Comorile turistice ale Banatului Montan sunt afectate de șuvoaiele de apă care s-au revărsat cu furie. Printre cele mai cunoscute obiective turistice se numără cascada Bigăr. Aceasta a fost declarată anul trecut de către publicația The World Geography drept cea mai frumoasă cascadă din lume. La rândul ei, publicația americană The Huffington Post a asemuit cascada cu un peisaj din pelicula „Mica Sirenă“, realizată în studiourile Disney.
Cascada Bigăr este formată dintr-un șuvoi de apă care izvorăște de la o înălțime de 200 de metri, se revarsă peste o stâncă acoperită cu mușchi verde și apoi se pierde în apa râului Miniș, a cărui albie, săpată în stâncă, este deosebit de spectaculoasă. Însă toate acestea riscă să rămână o simplă amintire. Stânca cu mușchi verde a fost afectată de furia apelor. „Cu siguranță, acest dezastru nu poate fi pus în seama unui primar sau a unui președinte de Consiliu Județean. Autoritățile nu au concret ce să facă atunci când se confruntă cu o asemenea situație. Însă putem să vorbim despre vina statului român, care în ultimele două decenii și jumătate a tolerat defrișările masive și ilegale, a închis ochii la furturile de lemne comise de o adevărată mafie și, în consecință, este responsabil pentru asemenea dezastre. Acesta nu este decât începutul. Lucrurile riscă să se repete, dacă nu se va schimba fundamental atitudinea statului român“, spune Mihai Petărlăceanu, activist ecologist.
Dezastru în Rudăria
Un alt obiectiv afectat de furia apelor este reprezentat de zona morilor de apă de la Rudăria. Potrivit site-ului infocs.ro, apa a săpat malurile râului pe care sunt situate morile de apă. Trei dintre aceste mori au ajuns într-o rână și riscă să se prăbușească. Din cele 22 de mori de apă, doar două mai funcționează, pentru că instalațiile de captare a apei care deserveau celelalte mori de apă au fost distruse. Morile de apă de la Rudăria sunt situate într-una dintre cele mai frumoase zone din Europa Centrală, Parcul Naturale Cheile Nerei – Beușnița. Istoricii spun că sistemele hidraulice folosite de proprietarii morilor de apă au fost inventate în perioada în care zona făcea parte din Imperiul Roman.
Localitatea este atestată documentar din anul 1241, anul Marii Invazii Mongole. În anul 1722, în Rudăria funcționau opt mori de apă, care deserveau comunitățile din Banatul Montan. În anul 1874, în Rudăria, autoritățile austro-ungare atestau funcționarea a 51 de mori de apă. Practic, fiecare gospodar mai înstărit era proprietarul unei mori de apă. De la finalul secolului al XIX-lea, în Rudăria au mai supraviețuit 22 de mori de apă. Autoritățile locale spun că au inițiat demersurile pentru înscrierea acestor mori în patrimoniul mondial al umanității, aflat sub egida UNESCO. În prezent, morile sunt administrate de asociați, numiți în graiul bănățeni „rândași“, pentru că au acces pe rând la morile care pot măcina, în medie, 140 de kilograme de cereale în 24 de ore. Fiecare moară deservește 15 – 25 de familii, în general înrudite, ai căror membri descind din cei care au ctitorit morile.
Cine suportă pagubele
Acum, oamenii spun că au nevoie de sprijin urgent din partea autorităților pentru a salva această adevărată comoară istorică și etnografică a României. „Apele sunt proprietatea statului, iar cum fiecare proprietar este responsabil pentru pagubele pe care le cauzează bunurile sale, rezultă faptul că statul român are datoria legală și morală să îi ajute pe proprietarii morilor din Rudăria“, a spus Mihai Petărlăceanu.
Frumusețea Cascadei Bigăr riscă să devină o simplă amintire.
foto: opiniatimisoarei.ro
