Un proiect de lege menține prevederea potivit căreia acei condamnați care scriu lucrări științifice vor avea parte de o reducere a pedepsei. În alte state, e suficient să citești cărți pentru a ieși mai repede din pușcărie. Aspect care arată că pușcăriașii noștri sunt mai intelectuali decât ai lor.
În acest sfârșit de săptămână, Ministerul justiției a anunțat că a lansat în dezbatere publică proiectul unei Ordonațe de Urgență care să stabilească noi modalități de reducerea a pedepselor pentru cei care scriu cărți în timpul detenției. Acest act normativ a devenit o prioritate după ce numeroși condamnați au scris lucrări de o calitate îndoilenică și care, cel mai adesea, nu au fost accesibile publicului larg. Acest avânt scriitoricesc de care s-au molipsit oameni politici, primari și conducători din lumea fotbalului se explică prin faptul că, în acest moment, pentru fiecare carte scisă, pedeapsa se reduce cu 30 de zile.
Poliţia lecturii
Potrivit acestei Ordonanțe de Urgență, care ar urma să intre în vigoare la data de 30 august, nu mai contează câte cărți scrii, ele îți vor aduce o reducere a pedepsei de numai 3 săptămâni de detenție. Cea mai importantă modificare din proiect va avea următorul cuprins: ''în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii brevetate, se consideră 20 de zile executate pe întreaga durată a executării pedepsei, inclusiv în cazul pedepselor contopite, indiferent de numărul lucrărilor ştiinţifice sau a invenţiilor realizate''. În alte ţări, probabil cu deţinuţi mai cinstiţi, cerinţele pentru a obţine o reducere a pedepsei sunt mai mici. E suficient să citeşti. Potrivit cotidianul The Independent, consiliul regional din Calabria, în sudul Italiei a aprobat – în urmă cu doi ani – un act normativ pentru reducerea cu trei zile a timpului petrecut în puşcărie pentru fiecare carte citită de către deţinut. Se poate ajunge la o reducere de 48 de zile pe an dacă deţinuţii citesc 16 cărţi în 12 luni. Nu există posibilitatea de a frauda această dispoziţie legală deoarece procesul de lectură va fi atent urmărit de un corp de educatori creat în închisori şi care va testa progresele pe care deţinuţii le fac. De asemenea, aceşti educatori sunt și cei care vor recomanda deţinuţilor ce să citească.
Iniţiativa italienilor a fost inspirată de o alta pusă în aplicare în Brazilia. Despre această iniţiativă publicaţia The Telegraph nota că prevede reducerea sentinţelor cu patru zile pentru fiecare carte citită de către un condamnat. “Programul a fost pus în aplicare în patru dintre cele mai periculoase închsori unde condamnaţii care vor citi 12 cărţi de literatură, filosofie, ştiinţă vor putea să îşi reducă penitenţa cu 48 de zile în fiecare an. Prizonierii vor avea, astfel, un timp de patru săptămâni pentru a citi fiecare carte şi apoi să redacteze un eseu care trebuie să fie corect din punct de vedere gramatical şi al folosirii cuvintelor şi propoziţiilor. O comisie va decide dacă puşcăriaşii merită să participe la acest program educativ denumit <<Ispăşire prin citit>>", scriau bitanicii.
Mai trebuie spus că în cazul Ordonanţei supuse dezbaterii în România, lucrările persoanelor private de libertate vor fi evaluate din perspectiva caracterului lor ştiinţific de către 3 evaluatori independenţi. Probabil majorității deţinuţilor din România le va fi mai greu să citească 12 cărţi decât să scrie cinci pe an cum au făcut unii dintre ei în trecut.
Intelectualii puşcăriilor
Bilanţul Ministerului Justiţiei arată că 200 de puşcăriaşi au publicat în medie câte două cărţi în ultimii ani. Există şi o serie de scriitori demni de harul lui Balzac precum Dan Voiculescu sau afaceristul Dinel Staicu cu câte zece tomuri redactate. Fruntaş este și patronul OTV, Dan Diaconescu care a ajuns doar la jumătate din performanţa celor de mai sus. Premianţi la scris cărţi au mai fost fostul primar din Cluj-Napoca, Sorin Apostu cu cinci opere, fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea cu trei lucrări, fostul parlamentar Dan Passat cu trei cărţi, Gheorghe Penescu (afacerist şi patron de club) cu cinci cărţi, fostul parlamentar Cătălin Voicu, alte cinci cărţi sau fostul primar al Craiovei Antonei Solomon care a întomict 4 cărţi. Oamenii de fotbal Gică Popescu cu patru cărţi scrise, Mihai Stoica cu 3 volume, Ioan Becali cu 3 cărţi îi urmează pe politicieni. Cum aceste lucrări trebuiau să aibă un caracter ştiinţific iar resursele de documentare erau puţine în închisori, au existat suspiciuni că autorii nu ar fi cei de pe copertă. De altfel, George Copos a primit verdict de plagiat pentru una dintre cărţi, iar în cazul tomului “Muntele Athos, Patria Ordodoxiei” a lui George Becali există suspiciuni de fraudă academică.
