Campaniile de presă la comandă, cu scopul de a denigra instituţii ale statului, diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii şi presiunile exercitate de unele trusturi de presă asupra deciziei politice sunt considerate vulnerabilităţi în Strategia de Apărare discutată marţi în CSAT, potrivit Mediafax.
Potrivit documentui transmis Parlamentului de preşedintele Traian Băsescu, principalele vulnerabilităţi ale României sunt diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii ale statului, capacitatea administrativă redusă la nivel central şi local şi politizarea excesivă a unor instituţii, atât la nivel local cât şi naţional.
Alte puncte slabe sunt corupţia, cu implicaţii asupra funcţionării instituţiilor statului şi cu efecte negative asupra vieţii cetăţeanului, evaziunea fiscală, contrabanda şi practicile specifice economiei subterane.
O altă vulnerabilitate găsită de CSAT se referă la “dezechilibrele bugetare, cauzate de decizii politice greşite”, precum şi la “lipsa unui mecanism coerent” de previziune, planificare şi control, care să susţină gestionarea bugetului în sistem multianual, potrivit Agerpres.
Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului reprezintă o altă vulnerabilitate a statului român, conform documentului.
Strategia de apărare menţionează şi decalajul de dezvoltare între regiunile României, scăderea populaţiei şi procesul de îmbătrânire a acesteia, calitatea scăzută a sistemului de educaţie, efectele negative ale migraţiei asupra familiilor, mai ales în ceea ce-i priveşte pe copii şi tiner,i deficienţe în protectia şi funcţionarea infrastructurii critice.
Principalele riscuri şi ameninţări la adresa României sunt extinderea modalităţilor de manifestare a terorismului pe plan internaţional şi apariţia unor riscuri noi generate de radicalizare religioasă, terorism cibernetic sau propagandă în mediul virtual, proliferarea armelor de distrugere în masă, precum şi dezvoltarea programelor de rachete balistice. Alte riscuri sunt criminalitatea organizată, traficul şi consumul de droguri, menţinerea unui nivel ridicat de instabilitate şi insecuritate în zona Mării Negre, perpetuarea incertitudinilor în zona Balcanilor de Vest, fragilitatea sistemului financiar internaţional, spionajul şi alte acţiuni ostile ale unor servicii de informaţii.
“Apărarea României reprezintă totalitatea acţiunilor intreprinse, a mijloacelor şi metodelor specifice necesare pentru a proteja interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate de riscurile şi ameninţările la care pot fi supuse. Statul român dispune de două modalităţi prin intermediul cărora combate riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile identificate în acest document: pe de-o parte, concentrând resursele proprii, naţionale, şi pe de alta parte cooperând cu aliaţii şi partenerii internaţionali”, se arată în documentul adoptat marţi în şedinţa CSAT.
Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis, miercuri, ca termenul pentru redactarea raportului privind Strategia Naţională de Apărare a Ţării să fie 1 septembrie. Parlamentul urmează să dezbată documentul în sesiunea din toamnă.
