Trei magistrați care au înregistrat întârzieri în soluţionarea unor dosare de mare corupţie sunt cercetați disciplinar de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), informează Evenimentul Zilei.
Decizia a fost luată de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, după ce au fost dezbătute rapoartele Inspecţiei Judiciare referitoare la respectarea dispoziţiilor privind monitorizarea dosarelor mai vechi, precum şi a dosarelor de mare corupţie.
Criteriile de selecţie pentru stabilirea ”marii corupţii” au fost: persoane ce ocupă funcţii de demnitate publică – parlamentari, miniştri, secretari de stat, conducători ai autorităţilor administrative centrale, prefecţi, consilieri judeţeni/preşedinţi de consilii judeţene etc. – şi, pe de altă parte, aspecte de natură pecuniară – valoarea prejudiciului creat de minim 50.000 lei.
Analizându-se atât tendinţele fenomenului, cât şi ritmul de soluţionare al dosarelor, CSM a constatat o creştere a numărului de dosare înregistrate la instanţele judecătoreşti, dar şi o accelerare a ritmului de soluţionare, urmare a demersurilor conjugate ale instanţelor, Inspecţiei Judiciare şi Secţiei pentru judecători, în ce priveşte monitorizarea fiecărui dosar pe termene de judecată, informează B1TV.
Astfel, de la 162 cauze înregistrate în anul 2012, numărul de dosare a crescut la 241 în anul 2013, 23 cauze fiind mai vechi de 5 ani, 95 între 1-5 ani şi 123 de cauze sub un an.
La sfârşitul anului 2013, pe rolul curţilor de apel, s-au înregistrat creşteri semnificative: Curtea de Apel Bucureşti – de la 52 la 98, Curtea de Apel Constanţa – de la 7 la 16 şi Curtea de Apel Timişoara – de la 7 la 11.
Totodată, au fost înregistrate scăderi semnificative ale dosarelor înregistrate la Curtea de Apel Bacău – de la 12 dosare la 7 şi Curtea de Apel Oradea – de la 6 dosare la 3.
În anul 2013 au fost pronunţate 66 de hotărâri definitive în dosare de mare corupţie.
Totodată, determinându-se etiologia influenţării temporizării judecăţii, au fost constatate ca relevante cauzele legate de suspendarea pe perioade lungi şi repetate a judecăţii dosarelor, sau exercitarea repetată a căilor de atac, de multe ori inadmisibile.
Alături de acestea s-a constatat, uneori, şi un management defectuos al cauzei.
În acelaşi mod de operare ca în dosarele de mare corupţie, se impune monitorizarea pe termene a fiecărui dosar mai vechi.
