Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, joi, suspendarea lui Dumitru Rebegea din functia de judecator si presedinte al Sectiei Penale a Tribunalului Prahova, dupa ce DNA a inceput urmarirea penala impotriva sa pentru luare de mita, informeaza Newsin.

Dumitru Rebegea va fi suspendat din functia de judecator pana la o solutie definitiva a instantei. Astfel, daca va fi scos de sub urmarire penala sau achitat de instanta, va fi repus in functia de magistrat. In caz contrar, daca va fi condamnat definivit, Rebegea va fi exclus din magistratura.

Judecatorul prahovean Dumitru Rebegea, arestat pe 5 noiembrie pentru coruptie, a depus, miercuri, la Curtea de Apel Bucuresti o cerere de eliberare provizorie sub control judiciar, pe care instanta o va lua in discutie vineri. Judecatorul prahovean Dumitru Rebegea ramane in arest, dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a respins, duminica, 8 noiembrie, recursul impotriva deciziei Curtii de Apel Bucuresti, care a emis pe numele sau un mandat de arestare preventiva de 29 de zile pentru luare de mita. Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie este definitiva.

Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au emis, in 5 noiembrie, un mandat de arestare pentru 29 de zile pe numele judecatorului Dumitru Rebegea, seful Sectiei Penale de la Tribunalul Prahova, cercetat de procurorii DNA pentru luare de mita. In motivarea deciziei de arestare a lui Rebegea, magistratii Curtii de Apel Bucuresti arata ca judecatorul prahovean Dumitru Rebegea a adus o grava atingere actului de justitie prin faptele pentru care este cercetat, provocand suspiciune ce se poate rasfrange asupra activitatii de judecata, in general.

Magistratii Curtii de Apel Bucuresti considera ca "inculpatul Dumitru Rebegea a folosit activitatea de judecator pentru a ajuta inculpati sa fie pusi in libertate, provocand prin asta o atingere grava a actului de justitie, o suspiciune care se poate rasfrange asupra activitatii de judecata, in general". Mai mult, sustine, in motivare, judecatorul Curtii de Apel Bucuresti (CAB) care a decis arestarea preventiva a magistratului prahovean, Rebegea a dat dovada de iresponsabilitate  prin faptele sale, al caror scop a fost obtinerea unor "sume insemnate de bani".

Motivarea CAB face referire si la faptul ca faptele pentru care este cercetat judecatorul Dumitru Rebegea, de la Tribunalul Prahova, au afectat increderea in actul de justitie si au pus sub semnul intrebarii "moralitatea si integritatea de care trebuie sa dea dovada un magistrat".

Curtea de Apel Bucuresti sustine, totodata, in motivare, ca, desi Rebegea nu a fost prins in flagrant primind sumele de bani de la cealalta inculpata din cauza, fosta grefiera si actuala avocata in Baroul Prahova, Iosefina Viorica Pilica, faptul ca avea dese convorbiri telefonice cu aceasta si intalniri, imediat dupa ce dadea solutii favorabile in dosarele clientilor acesteia, dupa cum reiese din interceptarile procurorilor si din declaratiei avocatei, "ridica semne mari de intrebare cu privire la onestitatea sa". De asemenea, judecatorul prahovean nu a putut, la audierile din instanta, de joi, sa motiveze plauzibil desele intalniri si convorbiri telefonice avute cu Pilica, se mai arata in motivare.

Cu privire la declaratia data de avocata Pilica in dosar, in motivare se arata ca nu exista suspiciuni ca aceasta ar fi nesincera pentru a obtine redicerea pedeapsei care i-ar putea fi aplicata, avand in vedere ca respectiva declaratie "se coroboreaza cu celelalte probe si este confirmata de logica desfasurarii evenimentelor". De asemenea, instanta arata ca in declaratia data procurorilor cu privire la Rebegea, avocata explica in detaliu cum a actionat judecatorul pentru a-i elibera pe cei doi clienti ai ei, Sandu Zamfir si Nicolae Parjol, zis "Ghenosu", infirmand, totodata, cele spuse de judecatorul prahovean, care a sustinut ca nu este vinovat si ca nu a primit sume de bani pentru a asigura eliberarea celor doi.
In afara de interceptari telefonice si in mediu ambiental ale discutiilor purtate de magistrat cu avocata Pilica, precum si de avocata cu rude si apropiati ale lui Zamfir si Parjol, instanta a tinut cont, in luarea deciziei de arestare a judecatorului, si de declaratiile facute de avocata, precum si de persoanele de la care au plecat sume de bani catre Rebegea, care ii dadea o parte si Iosefinei Pilica.

In motivarea deciziei de arestare se mentioneaza si ca judecatorul vorbea des la telefon cu inculpata Pilica, pe care o "indruma" sa faca "demersurile necesare" pe langa grefierele de la Judecatoria Ploiesi si Tribunalul Pravoha, pentru ca dosarul lui Zamfir Sandu, acuzat de santaj si inselaciune, sa ajunga pe masa sa, pentru a putea sa il puna in libertate. In acest scop, se arata in motivare, judecatorul i-a cerut avocatei 25.000 de euro, bani pe care avocata i-a luat de la sotia lui Sandu, Irina Sandu, in doua transe, primind de la judecator o parte din acesti bani. Mai mult, avocata i-a indicat sotiei lui Zamfir ziua exacta in care sa depuna cerere de recurs impotriva unei decizii a Judecatoriei Ploiesti prin care acesta a fost mentinut in arest, pentru ca, "prin folosirea vulnerabilitatilor sistemului ECRIS de repartizare aleatorie", cererea sa ajunga la un complet de trei judecatori, printre care si Rebegea. Ulterior, respectivul complet a dat o solutie de punere in libertate a lui Zamfir Sandu, cu opinia separata a unuia dintre magistrati.

In privinta punerii in libertate a lui Nicolae Parjol, zis Ghenosu, judecatorul a colaborat tot cu avocata acestuia, Iosefina Pilica, se arata in motivarea CAB. Din motivare reiese ca judecatorul Rebegea a amanat, pe 9 octombrie, discutarea legalitatii masurii arestarii preventive a lui Ghenosu, desi fusese anuntat de DIICOT, in ziua precedenta, ca acestuia ii va expira mandatul pe data de 11 octombrie. Amanarea discutarii legalitatii masurii a fost facuta pe motiv de lipsa de aparare a lui Ghenosu, din referatul procurorilor reiesind ca judecatorul i-a pus in vedere avocatei Pilica sa discute cu aparatorii interlopului sa nu se prezinte pe 9 octombrie si nici sa nu poata sa fie contactati.

Motivarea deciziei CAB arata si faptul ca Pilica, fosta grefiera la tribunalul prahovean, tinea inca legatura cu mai multi judecatori si grefieri din instanta, procurorii avand dovezi, respectiv interceptari ale unor convorbiri telefonice dintre Pilica si unele grefiere, despre dosarele celor lui Ghenosu si Sandu