Deși în alte ocazii similare, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au fost extrem de vocali, în cazul procurorului general nu fac declarații, nu-i cer public retragerea. Specialiștii susțin că procurorul general al României, Tiberiu Nițu, trebuie să-și dea demisia din această funcție deoarece este suspectat de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în coautorat cu Gabriel Oprea, fost ministru de Interne și vicepremier.
Abuzul constă în semnarea de către cei doi a unui protocol prin care fostul ministru de Interne îi atribuia procurorului general echipaje de însoțire de la Poliția Rutieră pentru deplasări în București, deși legea interzice, după cum au descoperit procurorii DNA. Mai mult, Direcția Națională Anticorupție este o structură în subordinea Parchetului General, prin urmare Tiberiu Nițu este în prezent verificat chiar de către subordonații săi.
În ciuda acestei situații, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu are în acest moment nici o opinie tranșantă cu privire la necesitatea demiterii (revocării)/demisiei procurorului general al României. „România liberă“ a trimis următoarea solicitare membrilor CSM: "Vă rugăm să ne precizați ce măsuri veți lua pentru a nu fi afectată imaginea Justiției de implicarea procurorului general al României, Tiberiu Nițu, membru de drept al CSM, în dosarul în care DNA solicită ridicarea imunității deputatului Gabriel Oprea, fost ministru de Interne”. De asemenea, am precizat pentru Consiliul Superior al Magistraturii că legea nu permite protocolul semnat de cei doi, potrivit Regulamentului de aplicare a ordonanței de urgență a Guvernului privind circulația pe drumurile publice, act normativ ce prevede că beneficiază de însoțire cu echipaje ale Poliției Rutiere președintele României, președinții celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrul.
O explicație din partea CSM se impunea și pentru că în comunicatul de presă DNA a precizat că Tiberiu Nițu a beneficiat de foloase necuvenite. “Considerați că, pentru a nu afecta imaginea Justiției și a CSM, garantul independenței Justiției, domnul Nițu trebuie să-și dea demisia/să fie demis?“, a fost întrebarea „României libere“.
Ministrul Justiției a cerut răgaz
Drept răspuns, CSM a redat un text de lege care reglementează revocarea procurorului general al României, și anume: „Potrivit dispozițiilor art. 54 alin. (4) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, revocarea din funcția de procuror general al României se face de către președintele României, la solicitarea ministrului Justiției, cu avizul consultativ al CSM (…)".
„România liberă“ a cerut un punct de vedere cu privire la situația creată și din partea ministrului Justiției, Raluca Prună, însă aceasta este plecată din țară încă dinainte de declanșarea scandalului "Oprea-Nițu" și a cerut un răgaz pentru a studia documentele după revenirea în țară. Totuși, este cel puțin bizar că membrii CSM, în alte ocazii similare extrem de vocali, în cazul procurorului general Tiberiu Nițu nu fac declarații, nu-i cer public demisia.
Nici procurorul general al României, Tiberiu Nițu, nu a răspuns întrebărilor noastre legate de o eventuală retragere a sa din funcție, în condițiile în care situația în care se află poate duce la afectarea imaginii CSM și a Justiției.
Precedente
Au existat cazuri când membrii CSM au cerut public demisia din funcție a unui magistrat anchetat de către DNA. Un exemplu celebru este cel al judecătorului Horațius Dumbravă, membru CSM, care i-a cerut, într-un interviu, demisia magistratului Gabriela Bârsan, fosta șefă a Secției de Contencios Administrativ și Fiscal de la Înalta Curte, acuzată de fapte de corupție. Horațius Dumbravă i-a solicitat public după ce Gabriela Bârsan a contestat avizul de percheziție domiciliară dat de CSM, contestație care trebuia judecată de secția pe care o conducea la Înalta Curte. Era o situație oarecum similară cu aceea a procurorului general Tiberiu Nițu.
Acum, DNA, structură aflată în subordinea acestuia din urmă, face o anchetă în care procurorul general al României este coautor al unei infracțiuni (a semnat nelegal, alături de ministrul de Interne Gabriel Oprea un protocol pentru a beneficia de echipaje de însoțire de la Poliția Rutieră).
În cazul judecătoarei Gabriela Bârsan, Horațius Dumbravă declarase presei: "Problema este că tocmai secţia condusă de domnia sa urmează să se pronunţe asupra recursului, ceea ce ar putea face să planeze suspiciuni asupra unei aparenţe de imparţialitate.
De aceea, ar fi un gest de onoare ca doamna judecător să-şi dea demisia din funcţia de preşedinte al Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a ICCJ, pentru ca justiţia să nu fie şi mai mult târâtă într-un scandal inutil. S-ar da astfel importanţa cuvenită înfăptuirii actului de justiţie, fără ca acesta să poată fi supus unei posibile îndoieli publice. Demisia din funcţie ar însemna un act de demnitate, de respect pentru profesie şi pentru justiţie în general.
În altă ordine de idei, se va crea, inevitabil, o presiune dificil de gestionat de către colegii judecători din cadrul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a ICCJ, dezvoltând un teren propice speculaţiilor de tot felul".
Mai mult, Horațius Dumbravă i-a cerut demisia până și premierului Victor Ponta după ce DNA a declanșat urmărirea sa penală.
Acum, judecătorul nu a răspuns solicitării noastre de a exprima o poziție, nici pe e-mail, nici telefonic. Sperăm că a fost datorită programului aglomerat, nu din cauză că a evitat să se pronunțe asupra demisiei domnului Tiberiu Nițu din funcția de procuror general al României.
Nici asociațiile profesionale, în alte situații extrem de vocale din oficiu (de aceea nici nu le-am solicitat un punct de vedere; am așteptat să reacționeze din oficiu), nu au avut un punct de vedere, nu i-au solicitat demisia procurorului general. În concluzie, pare că actuala componență a CSM nu va mai reacționa la scandaluri sau la prezumtive acte de corupție care aduc atingere imaginii Justiției deoarece autorii lor sunt persoane din vârful instituției îndrituite să combată infracțiunile.
Gabriel Oprea, la mâna lui Liviu Dragnea
Senatul a primit cererea de încuviinţare a urmăririi penale pe numele fostului ministru Gabriel Oprea, acuzat de procurorii DNA de infracţiuni de abuz în serviciu. Pentru aprobarea urmăririi penale sunt necesare jumătate plus unu din voturile senatorilor prezenți. Dacă toți cei 165 de membri ai Senatului ar fi prezenți în sală, imunitatea lui Gabriel Oprea ar putea fi ridicată cu 83 de voturi „pentru”.
Cum se poate aduna o majoritate pentru urmărirea penală a lui Oprea? Liberalii au anunțat deja că vor vota în favoarea solicitării procurorilor. „PNL îşi va menţine cutuma de a vota în favoarea cererilor de ridicare a imunităţii, pentru a da cale liberă investigaţiilor justiţiei”, a declarat prim-vicepreședintele PNL, Cătălin Predoiu. PNL are 59 de senatori, dar aici există o nuanță. În multe cazuri, „cutuma” invocată de Predoiu a însemnat că decizia conducerii de a vota în favoarea cererilor DNA a fost respectată în linii mari. Însă unii parlamentari PNL fie au absentat, fie nu au votat cu bilele la vedere, alimentând suspiciunile că au votat împotriva cererilor procurorilor.
Calculele PSD
PSD are 60 de senatori, iar deocamdată conducerea partidului nu a prezentat un punct de vedere oficial privind cazul Gabriel Oprea. Cu toate acestea, la preluarea șefiei PSD, Liviu Dragnea a promis că social-democrații vor sprijini toate solicitările procurorilor. Dacă promisiunea ar fi respectată, PSD și PNL ar avea suficiente voturi (119) pentru a-l lăsa pe liderul UNPR fără imunitate, chiar și în condițiile unor dezertări sau absențe din propriile rânduri. Cu alte cuvinte, soarta lui Oprea va fi decisă de Liviu Dragnea, el însuși condamnat cu suspendare în dosarul fraudării referendumului din 2012.
Trebuie menționat că votul din Senat va avea loc în condițiile în care PSD și UNPR negociază pentru formarea unei alianțe la alegerile locale și parlamentare de anul acesta. Mulți lideri pesediști consideră că o nouă alianță cu progresiștii nu ar fi avantajoasă pentru partid. Dacă PSD decide să nu se alieze cu Gabriel Oprea, dispariția politică a acestuia ar putea să fie în favoarea PSD, cred unii parlamentari social-democrați. Potrivit zvonurilor care circulă în Parlament, mulți parlamentari și primari s-ar fi înscris în Uniunea pentru Progresul României pe baza unor promisiuni că vor fi salvați de dosarele penale. Prăbușirea acestui mit poate avantaja PSD, pentru că unii dintre aleșii UNPR s-ar putea îndrepta către social-democrați, negociind invidual.
Dacă PSD ar decide să se alieze cu Oprea, votul din Senat ar fi o armă în plus la negocieri. Gabriel Oprea a cerut 50 de locuri eligibile pentru partidul său, dar Liviu Dragnea nu ar acorda mai mult de 20.
UNPR are 21 de senatori și este puțin probabil ca de aici să vină voturi pentru ridicarea imunității. În Senat mai există trei grupuri parlamentare – ALDE (13), UDMR (8), Independenți (5) – care pot influența soarta lui Dragnea doar în condițiile în care s-ar înregistra absențe din PSD și PNL, partide la care se află „cheia” imunității lui Oprea.
Penalii, alianță transpartinică
Calculele de partid pot fi, însă, date peste cap de opțiunile individuale. Un număr consistent de senatori prezintă probleme cu justiția și este puțin probabil să susțină cererea procurorilor, indiferent de linia oficială a partidului. Aceștia nu și-au pierdut mandatele pentru că legislația prevede o astfel de măsură doar pentru cei condamnați definitiv cu executare. Astfel, printre senatorii PSD se numără Ecaterina Andronescu (urmărită penal în dosarul Microsoft), Alexandru Mazăre (implicat într-un dosar al fratelui său, Radu Mazăre), Gabriel Mutu (urmărit penal pentru spălare de bani și evaziune fiscală), Nicolae Bădălău (trafic de influență), Dan Șova (aflat sub control judiciar în dosarul Turceni-Rovinari).
Din grupul PNL au fost condamnați cu suspendare Corneliu Dobrițoiu (un an, dosarul „Case pentru generali”) și Tudor Chiuariu (trei ani și jumătate în dosarul „Poșta Română”), iar Ion Ariton este urmărit penal în dosarul Microsoft. Tot în același dosar este urmărit penal și Șerban Mihăilescu (UNPR). Dintre senatorii ALDE Dan Popescu a fost condamnat la cinci luni cu suspendare pentru complicitate la abuz în serviciu. Alți parlamentari, precum Varujan Vosganian (ALDE), nu sunt urmăriți penal, după ce senatorii au respins două solicitări ale procurorilor în acest sens.
Pași procedurali
Biroul Permanent al Senatului va discuta astăzi solicitarea DNA de încuviinţare a urmăririi penale pe numele fostului ministru Gabriel Oprea, acuzat de procurorii DNA de infracţiuni de abuz în serviciu. Ședința conducerii Senatului a fost programată pentru ora 11.00, a declarat președintele acestui for, Călin Popescu Tăriceanu. Senatorii din Comisia juridică urmează să se reunească marțea viitoare pentru a discuta cererea DNA. Ulterior, decizia finală va fi luată de plen.
Concurență veche între Dragnea şi Oprea
Rivalitatea dintre Liviu Dragnea și Gabriel Oprea are rădăcini mai vechi, deși multă vreme cei doi au mimat colaborarea. La formarea Guvernului Ponta 2, după alegerile parlamentare din 2012, atât Dragnea, cât și Oprea au primit poziții de vicepremier. Al treilea post a fost deținut de PNL, prin Daniel Chițoiu, iar după ieșirea liberalilor de la guvernare a fost ocupat de liderul PC, Daniel Constantin. Ulterior însă, rolul lui Oprea s-a întărit, culminând cu restructurarea guvernamentală de la finalul anului 2014, când Victor Ponta a păstrat un singur vicepremier, pe liderul UNPR, Dragnea și Constantin pierzând aceste poziții. În această calitate, Oprea a rămas premier interimar în vara lui 2015, când Ponta a plecat în Turcia pentru a se opera. Demisia lui Ponta din 4 noiembrie a fost explicată de Dragnea tocmai prin refuzul lui Oprea de a pleca din Guvern, deși UNPR se făcea vinovat de scandalurile legate de moartea polițistului Bogdan Gigină și de incendiul din clubul Colectiv (prin primarul Cristian Popescu Piedone).
