Secţiile pentru procurori şi judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au decis înfiinţarea reţelei consilierilor de etică la nivelul Parchetelor, Curţilor de apel şi Tribunalelor.
Potrivit unui comunicat al CSM, hotărârile secţiilor reglementează modalitatea de desemnare, criteriile de selecţie, numirea, formarea profesională şi atribuţiile consilierilor de etică, revocarea, suspendarea şi încetarea calităţii acestora.
Prin adoptarea acestor hotărâri, CSM răspunde necesităţii de înfiinţare a unor organisme care să aibă un rol consultativ şi de consiliere, cu scopul declarat de a veni în sprijinul magistraţilor şi de a preîntâmpina ivirea unor încălcări ale normelor de etică şi deontologie profesională.
Conform CSM, reţeaua consilierilor de etică reprezintă, în esenţă, un cadru de identificare a problemelor specifice sistemului judiciar şi a posibilelor soluţii de rezolvare a acestora, care pot viza diverse modalităţi de reglare, unele cu caracter administrativ, altele putând fi remediate numai prin reformarea cadrului legal.
O primă acţiune în formalizarea celor hotărâte de Secţia pentru judecători şi Secţia pentru procurori a CSM o reprezintă aprobarea, prin Hotărârea Plenului Consiliului din 14 iulie, a propunerii Institutului Naţional al Magistraturii de completare a programului de formare continuă a judecătorilor şi procurorilor pe anul 2016 cu proiectul referitor la formarea consilierilor de etică, respectiv organizarea a două prime seminarii cu o durată de câte trei şi, respectiv, două zile, organizate la nivel centralizat, unul pentru judecători şi unul pentru procurori, în cadrul cărora urmează să se detalieze atribuţiile consilierilor de etică, să se elaboreze calendarul activităţilor pentru următoarea perioadă şi să se stabilească tematica şi agenda seminariilor organizate la nivel descentralizat.
Seminariile urmează să fie realizate în cadrul proiectului finanţat de Ambasada Olandei – "Consolidarea integrităţii în cadrul sistemului judiciar – Cooperare între Consiliul Superior al Magistraturii din România şi Consiliul Judiciar din Olanda".
Hotărârile CSM au avut în vedere concluziile rezultate în urma unor analize şi proiecte derulate de Consiliu în cooperare cu instanţele şi Parchetele de la nivel naţional, respectiv Consiliul Judiciar din Olanda, care au relevat că legislaţia în vigoare nu reglementează mecanisme proactive de evitare a încălcării normelor de conduită de către judecători şi procurori, actualul sistem fiind orientat mai degrabă spre sancţiune decât prevenţie.
De asemenea, au fost luate în considerare documentele strategice adoptate de autorităţile cu atribuţii în domeniul judiciar, ale căror planuri de acţiune prevăd măsuri specifice, concrete de întărire a integrităţii judiciare şi dezvoltarea unei culturi a integrităţii judiciare prin formare profesională şi perfecţionarea sistemului de reguli de conduită şi deontologice: Strategia Naţională Anticorupţie 2012 – 2015 (SNA), adoptată prin HG 215/2012; Strategia de întărire a integrităţii în justiţie 2011 – 2016 (aprobată de Plenul CSM la 22.11.2011); Planul de acţiune pentru implementarea strategiei de integritate, adoptat de Plenul CSM pe 22 noiembrie 2011; Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 – 2020, adoptată prin HG 1155/2014.
Recomandările şi reglementările europene şi internaţionale şi angajamentele asumate de România în materie de luptă împotriva corupţiei vizează constituirea a unui sistem integrat de formare profesională, inclusiv în ceea ce priveşte integritatea şi etica profesională a magistraţilor.
Recomandarea CM/Rec (2010)12 a Comitetului Miniştrilor către statele membre cu privire la judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţile arată, în capitolul VIII, că "judecătorii ar trebui să poată solicita sfaturi în materie de etică unui organism din cadrul sistemului judiciar". În acelaşi capitol se prevede că "judecătorii trebuie să se ghideze în activitatea lor pe principii etice de conduită profesională", aceste principii incluzând "… nu numai îndatoriri care pot fi sancţionate prin măsuri disciplinare, ci şi îndrumări date judecătorilor cu privire la modul lor de a se comporta", principiile urmând a fi "… enunţate în codurile de etică judiciară care ar trebui să menţină încrederea publicului în judecători şi puterea judecătorească", la elaborarea acestor coduri judecătorii trebuind să aibă un rol major.
