Curtea de Conturi a descoperit, în urma acțiunilor de audit la nivelul unităților administrativ-teritoriale din județul Constanța, pentru anul 2014, efectuarea unor plăți nelegale în sumă de 47.569.000 lei şi a unor abateri financiar-contabile în sumă de 6.864.000 lei. Circa un sfert din aceste sume reprezintă plăți pentru drepturi de personal, adică sume reprezentând alocație individuală de hrană zilnică, prime de Paște și de Crăciun, bani pentru ținută, sume pentru „cod roșu“.
Conduce detașat în clasament UAT Năvodari, cu 5.588.000 lei. De asemenea, s-au acordat ilegal bani către primar și viceprimari, cu titlul de drepturi speciale, sporuri de diferite feluri, prime, etc. Primăria Cumpăna este dată exemplu, cu 192.000 lei. „La U.A.T.J. Constanța s-au încheiat convenții civile de prestări de servicii care au avut ca obiect solicitarea unor servicii de consultanță pe probleme de sănătate, în ceea ce privește unitățile sanitare al căror management al asistenței medicale a fost preluat la Consiliul Județean Constanța și servicii de consultanță în domeniul managementului instituțiilor și evenimentelor culturale, deși potrivit prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare entitatea are angajat personal de specialitate în domeniu, ceea ce a determinat efectuarea unor plăți nelegale în sumă de 133.000 lei“, se mai arată în raportul Curții de Conturi.
De asemenea,în Năvodari s-a constatat plata nelegală din bugetul local a unor premii acordate sportivilor, antrenorilor și personalului auxiliar al echipei de fotbal „Săgeata Năvodari“ în sumă de 100.000 lei. Primarii din Horia și Mihai Viteazu au primit 61.000 lei pentru participarea la şedinţele echipei de implementare a unor proiecte europene cu finanţare nerambursabilă. În Pecineaga s-au plătit 47.000 de lei pentru polițe de asigurare mixtă de viaţă cu acumulare de capital pentru primar, viceprimar şi pentru salariaţii din cadrul primăriei. „Din totalul plăților nelegale constatate reprezentând drepturi de natură salarială care excedează prevederilor legale, suma de 8.644.000 lei a fost amnistiată conform prevederilor Legii nr. 124 din 23 septembrie 2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice“, se arată în raport.
Cheltuieli cu bunuri și servicii fără respectarea legii
Un prejudiciu mai mare, de 13.280.000 lei, s-a produs la efecturea unor cheltuieli cu bunuri și servicii. Campion este Consiliul Județean Constanța, cu 5.919.000 lei. Printre neregulile majore: înregistrarea nejustificată pe cheltuielile instituției a unor amenzi civile, despăgubiri, cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare silită, precum și penalizări de întârziere la plata utilităților facturate Centrului Militar Zonal Constanța (2.003.000 lei) și efectuarea de plăți cu nerespectarea prevederilor OUG nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare, reprezentând servicii de consultanță juridică (1.266.000 lei). Urmează Primăria Năvodari, cu 3.002.000 lei, în special din contractarea unor servicii de mentenanță a sistemului de termoficare și deservire a punctelor termice în Orașul Năvodari, cu nerespectarea prevederilor legale, în sumă de 1.394.000 lei, și din plăți nelegale cu „servicii de cazare și masă în tabăra Năvodari“ în sumă de 1.068.000 lei.
S-a constatat un prejudiciu și la primăriile Hârșova, Năvodari, Aliman, Cumpăna, Mihai Viteazu, Mihail Kogălniceanu și Poarta Albă, care au efectuat plăți nelegale în sumă de 545.000 lei pentru felicitări cu ocazia diverselor sărbători sau alte articole promoţionale, pentru prestări servicii de publicitate şi alte articole de presă şi nu anunţuri de licitaţie publică şi de concurs, convocatoare ale şedinţelor Consiliului Local ori alte anunţuri de interes public, pentru care instituţia are obligaţia legală de a le face publice.
Curtea de Conturi a mai constatat plata nelegală, de către Primăria Cumpăna, a sumei de 229.000 lei reprezentând contravaloarea serviciilor turistice prestate pentru grupuri de persoane din Republica Moldova, considerându-se ca sursă de finanţare sumele alocate de către Consiliul Judeţean Constanţa din cote defalcate din impozitul pe venit pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, a proiectelor de infrastructură şi a programelor cu finanţare nerambursabilă pe anul 2014. De asemenea, s-a observat decontarea nelegală din bugetul Primăriei Cumpăna a unor cheltuieli ce trebuiau finanţate din bugetul Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), pentru activităţi ale acestei asociaţii, respectiv participarea primarului comunei la Comisia Permanentă a Comitetului Regiunilor la Bruxelles, în calitate de preşedinte al filialei judeţene Constanţa a ACoR a determinat o plată nelegală de 23.000 lei.
În plus, s-au efectuat plăţi nelegale în sumă de 14.000 lei pentru servicii juridice contractate cu două cabinete de avocatură pentru susţinerea apărării cauzei Primarului comunei Cumpăna în procesele intentate, în nume personal, de către Agenţia Naţională de Integritate. La Primăria Mihail Kogălniceanu au fost identificate plăți pentru bunuri și servicii efectuate cu nerespectarea legislației în vigoare în sumă de 41.000 lei, determinate în principal de efectuarea de plăţi nelegale în sumă de 33.000 lei pentru „servicii de relaţii publice“ în condiţiile în care entitatea a avut un compartiment funcţional de relaţii publice. La Consiliul Județean Constanța s-a constatat că a fost angajată, lichidată, ordonanțată și plătită nelegal contravaloarea unor solarii achiziționate în afara programului sau care nu au fost identificate pe teren în sumă de 338.000 lei. La Primăria Constanța s-a constatat angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata nelegală a unor servicii de executare a unei replici a statuii „Fata cu harpa“, în sumă de 196.000 lei.
Ajutor de încălzire acordat ilegal
Cel mai mare prejudiciu a fost constatat la efectuarea unor cheltuieli cu asistența socială și/sau finanțări nerambursabile: 21.245.000 lei. Conduce Primăria Constanța, cu 10.483.000 lei, în mare parte din cauza acordării în perioada noiembrie 2012-decembrie 2014 a ajutorului de încălzire a locuinţei pentru consumatori care au deţinut bunuri/au realizat venituri aflate pe lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării ajutorului pentru încălzirea locuinţei (prejudiciu de 9.777.000 lei). În top se află și Primăria Năvodari, unde s-a constatat că s-a finanțat Asociația Sportivă Fotbal Club Săgeata-Năvodari cu nerespectarea prevederilor legale privind destinația cheltuielilor, ceea ce a avut drept consecință efectuarea unor cheltuieli neeligibile pentru perioada septembrie 2010-iulie 2013 în sumă de 5.536.000 lei.
Nici CJ Constanța nu se lasă mai prejos: ar fi efectuat plăți nelegale în sumă de 4.387.000 lei, ca urmare a includerii în contractele de furnizare a brânzei topite, care nu făcea parte dintre produsele lactate ce puteau fi acordate copiilor/elevilor prevăzute de O.U.G. nr. 96 /2002 și H.G. 714/2008, produs care nu a fost prevăzut în documentația de atribuire și pentru care furnizorul nu a prezentat ofertă financiară, dar și prin plăți nelegale pentru finanțarea unor acțiuni culturale/sportive, în sumă de 600.000. Interesant este și cazul Primăriei Castelu, care a acordat finanţare către biserică în sumă de 113.000 lei, iar beneficiarul acestor sume nu a transmis documente din care să rezulte că acestea au fost utilizate conform destinaţiei pentru care au fost acordate.
Primăria Constanța a acordat în perioada noiembrie 2012 – decembrie 2014 ajutor de încălzire a locuinţei pentru consumatori care au deţinut bunuri/au realizat venituri aflate pe lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării ajutorului pentru încălzirea locuinţei (prejudiciu de 9.777.000 lei).
REPLICĂ
Ce spun primarii
În general, primarii au contestat în instanță unele decizii ale Curții de Conturi. Primarul din Cumpăna, Mariana Gâju, ne-a declarat că a luat măsurile ce se cuvin pentru încadrarea în prevederile legale şi eliminarea deficienţelor constatate. “Până la termenul de 31.03.2016 stabilit de Curtea de Conturi pentru rezolvarea acestor deficienţe, conducerea UAT Cumpăna a luat măsurile corespunzătoare pentru recuperarea sumelor acordate și constatate ca fiind neconforme de către Curtea de Conturi. Pentru o serie de aspecte, există contestaţie înregistrată la instanţa competentă, nr. dosar 229/118/2016, urmând a se stabili legalitatea acestora“, a declarat aceasta.
“Referitor la cheltuielile privind deplasările externe la Comitetul Regiunilor de la Bruxelles, în cadrul căruia dețin funcția de membru al Delegației României în Comisia de Mediu și Comisia de Economie, precizez faptul că aceste cheltuieli se încadreazaă strict în litera și spiritul prevederilor art. 35 alin. 6 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările si completările ulterioare: «Obligațiile financiare rezultate din acorduri de aderare a unităților administrativ-teritoriale la asociații interne, organizate la nivel național, ori la organizații internaționale cu personalitate juridică, hotărâte de autoritățile deliberative, în condițiile legii, se suportă din bugetele locale ale acestora»“, a mai spus primarul din Cumpăna.
Aceasta, în calitate de președinte ACoR, a cerut ministrului Muncii creșterea salariilor tuturor categoriilor de angajați din cadrul administrației publice, acordarea sporului pentru vechimea în muncă, precum și acordarea sporului pentru implementarea proiectelor cu finanțare europeană pentru aleșii locali, obligativitatea plăţii orelor suplimentare, acordarea primei anuale (al 13-lea salariu), a primei / vouchere de vacanţă, tichetelor de masă, sporurilor de confidenţialitate şi de fidelitate pentru tot personalul din administraţia publică.
PAGUBĂ
CNADNR – 10 milioane de euro
Curtea de Conturi a descoperit la CNADNR că, în cazurile centurii ocolitoare a Constanţei şi tronsonul de autostradă Cernavodă-Constanţa s-au plătit ilegal în 2014 peste 42.000.000 de lei, aproape 10.000.000 de euro. Printre acestea se numără „decontarea unor cheltuieli în sumă de 37.061.000 lei pentru executarea unor lucrări neprevăzute în contract, fără solicitarea/aprobarea CNADNR SA şi fără documente din care să rezulte necesitatea şi oportunitatea acestora“, în cazul centurii ocolitoare a municipiului Constanţa. „Ca urmare a încheierii unor contracte de tip FIDIC (Federation Internationale Des Ingenieurs Conseils – Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi), cu clauze contractuale defavorabile CNADNR SA, concretizate într-un număr mare de revendicări la nivelul Companiei, au fost plătite sume mari constructorilor drept daune interese; (…) decontarea unor cheltuieli neeligibile în cadrul Proiectului, în sumă de 683.000 lei, fără TVA (echivalentul a 160.000 euro), prin încheierea unui act adiţional la contractul de proiectare şi execuţie lucrări de construire a variantei de ocolire a municipiului Constanţa, care a determinat majorarea valorii contractului, din care 216.000 lei reprezintă suma plătită efectiv drept remuneraţie membrului CAD (Comisia de Adjudecare a Disputelor)“, se mai arată în raportul Curţii de Conturi cu privire la neregulile sesizate la realizarea centurii ocolitoare a Constanţei.
De asemenea, Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) nu a elaborat și ținut la zi politici și proceduri adecvate pentru monitorizarea și evaluarea gradului de realizare a Proiectului și a îndeplinirii obiectivelor acestuia, ceea ce a condus la nerespectarea principiilor de economicitate, eficiență și eficacitate în utilizarea fondurilor publice provenite din împrumut, atâta timp cât la nivelul entității au existat probleme majore de organizare și funcționare a UIP, determinate de desființarea UIP aferente Proiectului BERD 33.391/2006, cât și probleme în derularea contractelor. Tot la CNADNR, în cadrul proiectului „Construcția autostrăzii Cernavodă-Constanța, beneficiar CNADNR, au fost identificate cheltuieli neeligibile în sumă de 5.845.000 lei, reprezentând lucrări neexecutate sau pentru care nu au fost prezentate documente justificative, decontate în cadrul contractului „Proiectare și execuție a autostrăzii Cernavodă-Medgidia“, impactul financiar în cheltuielile declarate CE în anul 2014 fiind de 4.942.000 lei“, se mai arată în raportul Curţii de Conturi.
