Unul dintre cele mai importante programe de fonduri europene de care beneficiază România – POSDRU- este într-un pericol mult mai mare decât întreruperea actuală a plăţilor dinspre UE. Cu o rată de absorbţie mică, acuzaţii de corupţie şi rezultate slabe, programul se apropie vertiginos de un eşec răsunător.
În cinci ani, România a reuşit să cheltuiască doar 13% din fondurile Programului Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), care beneficiază de o finanţare totală de 3,4 miliarde euro pe perioada 2007-2013.
O analiză de profunzime duce la concluzia că decizia recentă a Comisiei Europene de a întrerupe plăţile destinate POSDRU, în urma identificării unor nereguli, este doar un simptom al unei afecţiuni mult mai grave de care suferă proiectul. Asta, în ciuda faptului că, ieri, ministrul Muncii, Claudia Boghicevici, a declarat pentru Mediafax că până la sfârşitul lunii aprilie plăţile în cadrul POSDRU ar putea fi reluate, precizând că au fost întrerupte plăţile pentru cererile din decembrie şi ianuarie, fiind vorba de câteva zeci de milioane de euro.
Deşi contractele aprobate până acum de instituţia care gestionează programul – Autoritatea de Management POSDRU – acoperă 80% din totalul fondurilor, banii cheltuiţi efectiv, adică acele sume care au ajuns de la Comisia Europeană la statul român şi apoi la beneficiari, nu depăşesc 442 milioane euro.
În plus, nu numai că rata de absorbţie este redusă, dar rezultatele acestui program – cu obiective precum recalificarea şomerilor sau ajutarea tinerilor să-şi găsească un loc de muncă – sunt slabe, spun reprezentanţii societăţii civile.
Mai exact, efectele imediate ale finanţărilor alocate prin intermediul POSDRU ar trebui să se traducă în crearea mai multor locuri de muncă, nivel crescut de performanţă în activitatea angajaţilor şi angajatorilor, formare profesională adecvată la cerinţele de pe piaţa muncii.
România este însă departe de a respecta indicatorii fixaţi din start de Comisia Europeană, adică ţintele pe care ar trebui să le atingă.
„POSDRU are nişte indicatori foarte specifici, de genul câţi oameni trebuie să instruim, câte structuri de economie socială trebuie create. Dar Autoritatea de Management a aprobat proiecte care aveau ţinte foarte mici. Adică a alocat sume mari, chiar şi de 5 milioane euro, unor proiecte strategice, ale căror ţinte erau însă modeste. Până la sfârşitul anului 2015 – zic 2015 pentru că după anul 2013, când se încheie programul, beneficiarii mai au la dispoziţie doi ani pentru a cheltui banii -, n-o să fim în stare să atingem indicatorii. Şi o să pierdem banii”, explică Elena Iorga, director de programe la Institutul pentru Politici Publice.
O altă hibă a proiectului stă în blocarea banilor în anumite contracte, neperformante.
Astfel, după ce beneficiarul semnează un contract cu Autoritatea de Management, acesta primeşte doar un avans, denumit prefinanţare. Restul de bani îi obţine ulterior, pe baza dovezilor care atestă la ce a folosit suma respectivă. „Dacă beneficiarul nu are bani să ruleze proiectul, ţine banii ăia blocaţi în contract. Asta e cea mai mare problemă pe care o avem în momentul de faţă, pe lângă faptul că se fac măgării în acest proiect”, spune Iorga.
Astfel, banii blocaţi nu pot fi folosiţi de alţi beneficiari, cu proiecte performante.
Proiectul, viciat de acuzaţii de corupţie
„Măgăriile” la care se referă directorul de program al IPP vizează desele cazuri de acordări vicioase de contracte către firme sau ONG-uri care nu erau eligibile, de sume folosite discreţionar sau cazuri de conflicte de interese flagrante.
Unul dintre cele mai edificatoare exemple de derapaj este cel al fostului ministru al Muncii, Ioan Botiş. Oficialul găzduia în propria casă sediul unei organizaţii care a atras jumătate de milion de euro prin POSDRU şi la care lucra chiar soţia ministrului. Asta, în condiţiile în care Ministerul Muncii este instituţia care supraveghează întregul program. Deşi iniţial a susţinut că nu există un conflict de interese, ministrul şi-a dat ulterior demisia.
Un alt caz a fost cel care a implicat numele lui Silviu Bian, fostul şef al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, deferit justiţiei după ce ar fi primit mită peste 270.000 de euro de la opt angajaţi din cadrul unor proiecte POSDRU.
Doar un pas de la întrerupere la suspendare
Specialiştii Institutului pentru Politici Publice atrag atenţia că întreruperea anunţată de Comisia Europeană săptămâna aceasta s-ar putea transforma într-o suspendare, care ar dura cel puţin şase luni şi care ar duce la blocarea totală a proiectului.
„Ne-au dat timp să aplicăm corecţii, adică inclusiv să reziliem contracte neperformante. Lucru care nu s-a întâmplat până acum. Dacă în termenul dat de comisie nu aplicăm corecţii, riscăm să ne suspende. Imagina-
ţi-vă, la cât de greu se mişcă lucrurile şi la rata de absorbţie pe care o avem, ce ar însemna o întârziere de şase luni, în care să nu faci nici o plată”, a spus Iorga. Potrivit acesteia, derapajul de acum al României ar putea afecta şi alocarea financiară pentru 2014-2020.
De acelaşi risc este îngrijorată şi Oana Preda, director executiv al Centrului de resurse pentru participare publică, parte a Coaliţiei ONG-uri pentru Fonduri Structurale. Potrivit specialistului, carenţele programului sunt mult mai mari şi mai periculoase pentru stat şi pentru beneficiari.
„Întreruperea aceasta este un simptom al unei situaţii destul de grave la nivelul AM POSDRU. Este posibil ca pe termen scurt, lucrurile să se remedieze, însă pe termen lung problemele sunt ceva mai greu de rezolvat”, spune Preda.
Expertul reproşează Autorităţii de Managament faptul că oferă foarte puţine informaţii despre impactul real al proiectelor.
„Ar trebui să ne uităm puţin şi la impact. Adică, pe lângă faptul că nu cheltuim banii, nu absorbim, ar trebui să ne uităm şi la rezultate, la ce NU reuşim să facem cu banii ăştia”, spune Preda.
Absorbţie „cu orice preţ, de către oricine”
Un studiu realizat anul trecut de Institutul pentru Politici Publice relevă o serie de vicii ale proiectului. Unul dintre cele mai importante: din nou, lipsa rezultatelor.
„Autoritatea de Management nu prezintă periodic informaţii explicite despre stadiul de atingere a obiectivelor stabilite. De exemplu, nu răspunde la întrebări de genul «Câţi oameni s-au angajat după ce au urmat cursuri de formare finaţate prin POSDRU?»,” precizează documentul.
Reprezentanţii institutului au atras atenţia, în mai multe rânduri, că se urmăreşte absorbţia de fonduri „cu orice preţ, de către oricine” şi că impactul acestei direcţii va fi dezastruos.
„Beneficiarii nu sunt cu adevărat încurajaţi să vadă dincolo de aspectul cantitativ de tip ‘număr de persoane instruite’ dacă această instruire va genera în viitor creşterea ratei de ocupare sau slujbe mai bine plătite pentru angajaţi”, precizează specialiştii institutului în studiul „Fondurile structurale, de la oportunitatea de dezvoltare la buget de pradă”.
Regula de depunere a proiectelor din cadrul POSDRU este primul-venit, primul servit. Depunerea se face online, prin sistemul ActionWeb. Deşi proiectată pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, platforma electronică s-a dovedit uneori un impediment, blocându-se din cauza numărului mare de utilizatori.
„Regula primul venit-primul servit nu ţine cont de calitatea proiectelor depuse, ci doar de capacitatea de a răspunde cerinţelor minime din Ghiduri şi de a încărca într-un timp-record proiectul în aplicaţia electronică”.
Fondurile pentru săraci, absorbite de bogaţi
Bucureştiul s-a mobilizat cel mai bine în atragerea de fonduri POSDRU, firmele şi ONG-urile din Capitală câştigând destul de multe proiecte comparativ cu cele din ţară.
„Practic, o bună parte din bani au rămas la Bucureşti, la care se adaugă judeţul Ilfov, într-un domeniu precum cel al recalificării profesionale, deşi cele mai acute nevoi sunt în ţară, mai ales în zone sărace şi foarte sărace, şi nu în Bucureşti”, concluzionează studiul.
Din POSDRU cei mai mulţi bani au mers către două dintre regiunile geografice cel mai puţin sărace din ţară, anume Bucureşti Ilfov şi Nord-Vest. Regiunile considerate cele mai sărace, Sud Vest şi Sud, sunt ultimele în ce priveşte fondurile atrase.
Studiul nu a putut însă cuantifica acele fonduri câştigate de firme sau ONG-uri cu sediul în marile centre urbane, dar ale căror activităţi propriu-zise se desfăşoară în mediul rural sau în alte oraşe.
AM POSDRU: „O procedură uzuală, de precauţie”
Reprezentanţii Autorităţii de Management (AM POSDRU) nu au putut fi ieri contactaţi, până la închiderea ediţiei. Un comunicat de presă transmis în cursul acestei săptămâni, la scurt timp după ce Comisia Europeană anunţa întreruperea plăţilor destinate POSDRU, preciza că ministrul Muncii, Claudia Boghicevici, a cerut proceduri mai simple pentru beneficiari şi o monitorizare mai bună a proiectelor.
„Reamintim diferenţa dintre întreruperea plăţilor şi suspendarea programului POSDRU. Întreruperea rambursărilor de la Comisia Europeană este o procedură uzuală, pe termen scurt, o măsură de precauţie a Comisiei Europene, care se ridică imediat ce statul membru corectează deficienţele. Suspendarea presupune blocarea întregului program”, precizează comunicatul, adăugând că în acest moment AM POSDRU face plăţi şi procedura de selecţie a proiectelor se desfăşoară normal.
