De ce minorii sunt sclavi în România
Dacă nu erau atentatul de la Nisa și tentativa de lovitură militară din Turcia, România ar fi fost și azi subiect principal în presa străină prin cazul de sclavie din comuna Berevoiești – Argeș. De ce? Pentru că subiectul e “exotic”: ani în șir – cel puțin opt ani! – niște clanuri de rromi, dintr-o localitate rurală, au ținut în lanțuri generații de minori, într-un stat membru al Uniunii Europene, fără ca instituțiile statului să ia măsuri.
Acum, subiectul a intrat într-un con de umbra, dar nu trebuie lăsat acolo. Altfel, se va repeta! Trebuie să vedem ce instituții nu și-au făcut datoria, cine trebuie pedepsit, de jos în sus, în ordine ierarhică.
Ancheta penală, insuficientă!
Pentru a se descrie, în evoluția sa, nesimțirea funcționarilor publici care erau obligați să descopere din timp astfel de abuzuri abominabile, nu este suficientă doar o anchetă penală, pentru că o astfel de anchetă nu poate stabili decât vinovății de natură penală.
Or, nu toate faptele vor întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni, iar nesimțirea sau complicitatea tăcută a multor funcționari publici nu vor fi pedepsite.
Pentru stabilirea vinovățiilor toate instituțiile trebuie să declanșeze controale: de la ministrul Dezvoltării Regionale și al Administrației Publice (viceprim-ministrul Vasile Dâncu), la corpul de control al ministrului de Interne (Petre Tobă) sau al inspectorului general al IGPR (Bogdan Despescu) sau al ministrului Muncii, Familiei și Protecției Sociale (Dragoș Nicolae Pâslaru) sau al ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor (Cristiana Pașca Palmer).
Sigur funcționarii din instituțiile locale ale statului au știut ce se întâmplă pentru că totul s-a desfășurat sub ochii lor!
În grupul infracțional nu erau implicate doar trei-patru persoane, care țineau ascunse alte două – trei, pe care le exploatau, ci peste 90 de stăpâni de sclavi, din care 37 au fost arestați. În decursul anilor, stăpânii au ținut în sclavie zeci de persoane; două au și decedat din cauza muncilor forțate și a tratamentului inuman (bătăi, țintuirea în lanțuri, în cuști; iarna, afară în pielea goală; se turna apă fierbinte peste ei; nu li se dădea mâncare, erau puși să se bată între ei pentru a-și distra stăpânii etc).
Între cei batjocoriți, majoritate erau copii și persoane cu dizabilități, care nu se puteau apăra. Unii copii au devenit majori în sclavie. Polițiștii și procurorii au eliberat din captivitate 40 de copii și tineri. O așa “aglomerație” de persoane dintr-o comunitate mica, de câteva sute de familii, nu are cum să treacă neobservată de autoritățile locale ani în șir.
Să presupunem că localnicilor le era frică de clanurile de rromi și, dacă mai știau și de complicitățile rromilor cu unii funcționari publici, au păstrat tăcerea. Iată de ce funcționarii publici din administrația locală nu trebuie să rămână nepedepsiți.
Faptul că Poliția locală din Berevoiești a sesizat (abia anul acesta!) o structură care combate criminalitatea organizată, iar DIICOT Pitești a declanșat ancheta și a oprit abuzurile de acolo, nu șterge nepăsarea de opt ani și responsabilitatea celorlalți funcționari.
Cum pot fi depistați funcționarii publici care au tolerat sclavia
Responsabilii pot fi ușor depistați, pornind de la ocupația de bază a “stăpânilor” și desfășurarea acțiunilor acestora, raportate la obligațiile unor categorii de funcționari publici. Ocupația de bază a membrilor clanurilor era furtul de material lemnos din păduri și comercializarea buștenilor.
Instituțiile care erau obligate să observe și să ia măsuri erau: Ocolul Silvic, Poliția Comunitară și Poliția locală din structura IGPR, Jandarmeria locală, Primăria, care are și o direcție de protecție socială, alte instituții specializate ale statului.
Defrișările și furtul de lemne din păduri, care era ocupația (de ani în șir!) a clanurilor de rromi-deținători de sclavi, trebuia să atragă atenția Ocolul Silvic din zonă. Funcționarii de la Ocolul Silvic nu știau chiar nimic? Nu auzeau drujbele (au fost confiscate nouă drujbe!)?
Apoi, rromii cărau buștenii cu camioanele, pentru care recrutau șoferi, ce deveneau sclavii lor. Aceste camioane n-au fost oprite niciodată în trafic? Ce a păzit Poliția Rutieră?
Apoi, buștenii au fost vânduți. Cine le-a cumpărat? În baza căror acte de proveniență? Ce a făcut Fiscul ani în șir?
Comuna Berevoiești este o comunitate mică, iar satul Gămăcești, unde s-au petrecut ororile, este și mai mic. Și, ca în orice astfel de comunitate mică, toți știu aproape totul despre toți. O industrie de furt de lemne prin folosirea muncii forțate, nu poate trece neobservată. Însă, nici un funcționar public local nu a făcut nimic!
Complicitățile
Primarul comunei Berevoiești, Florin Bogdan Proca, este un fost polițist. A lucrat la Primărie și pe postul de consilier personal al tatălui său, Fănel Gigi Proca, fost primar al comunei Berevoiești între 2004-2012. Primarul–polițist nu a făcut mai nimic. Dacă ar fi făcut, grozăviile ar fi fost oprite. Acum, el susține că a sesizat o secție de Poliție în 2015.
Tatăl său, Fănel Gigi Proca, a fost primar și în perioada 2008-2012, când sclavagismul în industria furlui de bușteni era deja instalat în Berevoiești. Însă nici Proca senior nu a făcut nimic. Mai grav, ar fi deținut firma “Mihăiță și Feldioara” de exploatare de material lemnos, care însă nu apare în declarațiile sale de avere. Presa a consemnat că Proca senior a fost cercetat de Poliția din Câmpung pentru tăieri ilegale de arbori din pădurile din jurul comunei Berevoiești și că a fost amendat cu 5000 de lei de Garda de Mediu.
Ulterior, tatăl actualului edil a fost trimis în judecată într-un dosar DNA pentru fapte de corupție comise ca primar între 2004-2012. Semn că în regiune corupția pare a fi ceva obișnuit.
Dacă tatăl actualului primar chiar avea gater și exploata nelegal păduri, nu ar trebui să ne mire faptul că Serviciul de protecție socială din Primăria Berevoiești, Poliția comunitară, Poliția rutieră, Poliția judiciară nu au făcut nimic. S-ar fi deschis anchetă, iar rromi l-ar fi denunțat pe primar, nu?
Și dacă ne amintim și faptul că președinte al Consiliului Județean Argeș, instituție care are în subordine inclusiv Direcția Județeană de Protecția Socială, a fost ani în șir Constantin Nicolescu – PSD, în prezent condamnat pentru corupție, avem un tablou complet al condițiilor favorabile dezvoltării unor structuri de tip sclavagist într-o comunitate închisă.
Ministrul Muncii: există multe cazuri de trafic de copii instituționalizați!
Ministrul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Dragoș Nicolae Pâslaru, a declarat duminică, la Digi24 TV , că a primit informații de la serviciile secrete despre copii instituționalizați abuzați, traficați. De asemenea, că a declanșat anchete, iar într-o lună s-au operat și arestări.
Ministrul a afirmat că în țară există multe cazuri de minori abuzați, că se face trafic de copii la orfelinate. “Degeaba dăm sancțiuni, că sancțiunile nu sunt puse în aplicare” deoarece direcțiile de protecție socială sunt în subordinea consiliilor județene, care ar ignora astfel de măsuri, a susținut ministrul.
Dacă serviciile secrete l-au informat pe actualul ministru al Familiei și Protecției Sociale, putem înțelege că i-au informat și pe cei de dinaintea sa. Cum astfel de informații ajung și la președinții de consilii județene (dacă nu sunt implicați în săvârșirea faptelor penale) și la prefecți, înseamnă că există complicități de jos până sus, în ministere. Numai pedepsirea tuturor vinovaților poate stopa fenomenul exploatării minorilor.
Citește și: Dosar Rl. Sclavie în România: Berevoiești, dosare și vieți arse
