Membrii Academiei Infractorilor se îmbrăcau elegant sau se deghizau în femei pentru a avea acces în magazinele de bijuterii pe care voiau să le jefuiască. Marfa de lux furată o ascundeau în mașini uzate care erau aduse în România pe platformă în România, se arată în rechizitoriul procurorilor DIICOT citat de Mediafax.
După ce erau identificate de ofițer (şeful grupului/brigăzii) magazinele de bijuterii şi ceasuri de lux ce urmau a fi atacate, erau analizate măsurile de protecţie/securitate ale acestora, se stabileau posibilităţile de atac, traseele de fugă şi locul/locurile în care vor fi lăsate temporar bunurile sustrase, gropi special săpate pe rutele de fugă, pubele de gunoi manevrate de alţi membri ai grupării.
Care era planul pentru spargea magazinelor de bijuterii
Odată stabilite ţintele, denumite codificat „fente”, membrii grupului se organizau în aşa fel încât să poată avea acces în magazinele de bijuterii vizate, acestea fiind de obicei protejate prin două uşi securizate (sistem double doors), astfel că la intrare se prezentau unul/doi dintre membrii grupului, îmbrăcaţi elegant, uneori deghizaţi în femei, pentru a-i determina pe proprietari să deschidă prima uşă de acces, sistemele cu două uşi de acces având tocmai rol de securitate.
La momentul în care prima uşa se deschidea, din spatele celor menţionaţi anterior, pătrundeau în forţă ceilalţi membrii ai grupului, purtând cagule, eşarfe, şepci, căciuli etc., primul forţând cea de-a doua uşă de acces cu barosul sau toporul, după care, odată intraţi cu forţa în magazin, prin utilizarea violenţelor şi sub ameninţare cu diverse arme (de la arme de jucărie, la şurubelniţe şi cuţite), spărgând vitrinele, cu ciocane şi alte obiecte contondente, sustrăgeau rapid ceasurile de mare valoare şi bijuterii metale şi pietre preţioase, după care dispăreau pe rute diferite, abandonând la locul faptei uneltele folosite şi aruncând în locurile prestabilite sacii cu bunurile sustrase.
Pe tot timpul derulării faptei, care de obicei nu dura mai mult de 60 de secunde, o altă persoană din grup „ţinea de şase”, respectiv asigura perimetrul din exteriorul magazinului, pentru a le putea permite scăparea cu prada celor din interior, în acest scop, având şi rolul de a împiedica închiderea şi blocarea uşilor de acces, fiind totodată pregătiţi să creeze diversiune, în sensul aruncării de sticle incendiare (cocktail Molotov), care să distragă atenţia publică şi să facă posibilă scăparea celor implicaţi.
Din probe a reieşit că o metodă de aducere a bunurilor sustrase în România era aceea a ascunderii acestora în autovehicule uzate cumpărate din diferite ţări europene şi aduse pe platformă în România, evitându-se în acest fel un control mai amănunţit asupra autoturismelor în cauză.
Cum era organizată Academia Infractorilor
Potrivit procurorilor, gruparea criminală avea următorul modus operandi: într-o primă fază, membrii din eşaloanele superioare punctau potenţiali membrii executanţi, tineri, cu sau fără antecedente penale, din mediul urban ori rural al întregului judeţ Neamț, pe care sub imperiul notorietăţii obţinute de liderul Adrian Marin Botez zis „Țâță” în zonă, dar şi inoculând ideea unui câştig material substanţial, îi convingeau să se alăture acestei grupări, dându-le ulterior chiar posibilitatea de a alege să rămână în cadrul grupării după o perioadă de probă. Conform regulamentului această perioadă putea dura în funcţie de aptitudini între o lună şi un an.
Imediat după recrutare, noii membrii erau transportaţi de pe raza judeţului Neamţ, de către Vasile Huțuleanu, Andreea Ioana Niță sau Ilinca Gabriela Chirilă, în alte judeţe din ţară, unde de la un anumit punct erau legaţi la ochi/li se puneau saci pe cap ori în mijloace de transport care nu permiteau observarea traseului ori locului, fiind conduşi conspirat în diverse „case de antrenament”, special închiriate în acest scop, dar şi pentru a asigura ascunderea liderului Adrian Botez, aflat în urmărire generală din 9 mai 2011.
Din probele administrate a rezultat că aceste „case de antrenament” aveau ferestrele acoperite pe interior cu folie neagră, lipită cu bandă adezivă, pentru a asigura deplina conspirativitate, iar înainte de a începe, în primele zile, fiecare membru era amprentat cu o tuşieră conform procedurilor poliţieneşti, îi erau făcute fotografii, faţă/profil, i se luau probe biologice din cavitatea bucală şi fire de păr (recoltare ADN), toate acestea fiind sigilate în punguţe de plastic şi anexate unui dosar complet, deschis pentru fiecare nou membru, în care erau trecute toate datele fiecăruia, rudele, prietenii, persoanele iubite, cazierul, comportamentul avut în eventualele anchete penale anterioare. Botez nota ulterior în dosarul fiecăruia impresia generală pe care i-o dădea noul membru. Toate acestea se derulau de faţă cu toţi membrii, nu separat cu fiecare, notează anchetatorii.
“Casele de antrenament” erau închiriate cu banii grupării, de Andreea Ioana Niță, Ilinca Gabriela Chirilă şi Alexandra Gheorghiu, în diverse oraşe din ţară, respectiv în București şi județul Ilfov, Cluj-Napoca și Constanța.
