Magistrații Curții de Apel București se vor pronunța miercuri într-o decizie definitivă în dosarul FNI, același dosar în care este judecat și omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. În primă instanță, Vîntu a fost condamnat la șase ani și patru luni de închisoare, magistrații dispunând și să-i fie confiscate șapte milioane de dolari.
Sorin Ovidiu Vîntu este judecat în dosarul FNI pentru spălare de bani.
În februarie 2015, Vîntu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la o pedeapsă de şase ani şi patru luni de închisoare, fiind achitat pentru instigare la delapidare. Instanţa i-a confiscat omului de afaceri şapte milioane de dolari.
În prezent, Vîntu este încarcerat în urma unei condamnări de şase ani şi două luni de închisoare, pedeapsă primită în iulie 2016, după ce a fost acuzat de devalizarea societăţii Petromservice.
Motivarea deciziei de condamnare a lui Sorin Ovidiu Vîntu a fost dată publicității. Cel în cauză a fost condamnat în 9 februarie 2015 la șase ani și patru luni de închisoare în dosarul privind devalizarea Fondului Național de Investiții.
SOV a primit pedeapsa pentru inginerii financiare aparent legale, prin care a "reciclat" sume obținute din delapidarea FNI, reuşind să ascundă banii prin creditări ale societăţilor sale, prin achiziţionarea unor imobile şi vânzări repetate, potrivit motivării deciziei de condamnare a omului de afaceri.
Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti care l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu a arătat, în motivarea deciziei, că, după ce a intrat în posesia sumelor de bani scoase nelegal din patrimoniul FNI, prin intermediul luiNicolae Popa sau al societăţilor în care era administrator sau asociat majoritar, omul de afaceri a folosit "mai multe mecanisme prin care a reciclat aceste sume, cu scopul de a le ascunde adevărate provenienţă infracţională".
Potrivit instanţei, deşi ştia că banii erau proveniţi din delapidarea săvârşită de Nicolae Popa, infracţiune pentru care acesta a şi fost condamnat, Sorin Ovidiu Vîntu a ascuns şi disimulat această sumă prin multiple operaţiuni de dispoziţie şi de circulaţie a proprietăţii unor bunuri ori ale drepturilor asupra acestora, fiind astfel întrunite elementele de conţinut ale infracţiunii de spălare a banilor.
Judecătorul a stabilit că Sorin Ovidiu Vîntu, prin inginerii financiare aparent legale, pornind însă de la o bază ilegală, întrucât banii proveneau din delapidare, a ascuns, a disimulat natura juridică a provenienţei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, prin creditări ale societăţiilor proprii, care la rândul lor creditau alte societăţi ce cumpărau unităţi de fond răscumpărate la valori majorate artificial, cu care erau achiziţionate imobile, chiar în ziua transferării în contul lui Vîntu a sumelor de provenienţă infracţională, imobile ce erau vândute succesiv unor societăţi comerciale aparţinând tot acestuia, dar şi prin crearea de depozite şi transferuri repetate între inculpat şi conturile SC Gelsor SA.
"Deşi procurorul a reţinut că fapta inculpatului având ca obiect material sume de bani provenite din infracţiunea de înşelăciune realizează elementele de conţinut constitutiv ale infracţiunii (…), instanţa constată şi (…) că sub aspectul elementului material al laturii obiective a infracţiunii de spălare a banilor, inculpatul a efectuat activităţi, manopere de ascundere, de disimulare a adevăratei naturi a bunurilor incorporale (…), neputându-se reţine că acesta doar a dobândit, deţinut sau folosit bunul de la făptuitorul infracţiunii principale sau de la un intermediar ştiind că bunul dobândit provine din infracţiunea principală, argumente în raport de care se va proceda la schimbarea încadrării juridice în sensul menţionat", a notat judecătorul în motivare.
