Romania si Bulgaria ar putea pierde finantarea europeana pentru proiectul de construire a podului intre orasele Vidin si Calafat, relateaza Agerpres.

In conditiile in care Uniunea Europeana nu va prelungi memorandumului financiar al proiectul, cele 70 de milioane de euro acordate pentru constructie nu vor putea fi folosite, iar podul Calafat-Vidin ar trebui terminat doar cu bani de la bugetul de stat, scrie cotidianul bulgar 24 Ceasa, citat de Agerpres.

Vineri, la Sofia, a avut loc o intalnire intre premierul Emil Boc si omologul sau bulgar, Boris Borisov, pentru a rezolva aceasta problema.

"Daca Comisia Europeana nu accepta prelungirea memorandumului, nu va mai exista niciun pod, deoarece nu sunt bani la buget pentru a-l finanta", a spus premierul bulgar Boiko Borisov.

La intalnirea de la Sofia, cei doi premieri au mai discutat despre posibilitatea de a construi si alte poduri dupa terminarea celui de la Calafat-Vidin. Cei doi au spus ca expertii urmeaza sa stabileasca posibilitatile pentru construirea de noi poduri la Calarasi-Silistra sau Bechet-Oreahova, si sa discute si despre construirea a doua hidrocentrale pe Dunare.

Premierii Bulgariei si Romaniei, Boris Borisov si Emil Boc, vor vizita vineri santierul podului Calafat si Vidin, in incercarea de a salva proiectul.

"Numai la Budapesta sunt noua poduri, iar intre Bulgaria si Romania nu este decat unul singur: strategia noastra este evident eronata", a declarat Borisov.

"Speram ca Bruxellesul va tine seama de faptul ca in Romania si Bulgaria sunt doua guverne noi, care nu poarta nicio vina pentru ceea ce au facut cele dinaintea lor. Speram ca vor continua termenii de absorbire a banilor, pentru ca noi nu avem bani la buget pentru podul Calafat-Vidin", a agaugat Borisov.

Primarul orasului Vidin, Rumen Vidov, si-a exprimat speranta ca vizitarea santierului de catre Boc si Borisov va stimula accelerarea lucrarilor de constructie si finalizarea acestora la timp.

"Am primit asigurari din partea constructorului, compania spaniola, Fomento de Construcciones y Contratas, ca podul va fi terminat in 2011, dar controlul principal se efectuaza de administratia centrala", a spus primarul.

Prioritati diferite

Termenul de finalizare a lucrarilor de constructie a fost amanat de mai multe ori, iar ultimul este sfarsitul anului 2011, in conditiile in care programul de preaderare ISPA expira in 2010.

Ministrul bulgar al dezvoltarii regionale, Rosen Plevnaliev, a discutat pe aceasta tema cu comisarul european pentru politica regionala, Johannes Hahn. "Este necesar un effort extraordinar si o dovada ca ambele parti sunt ferm decise ca podul sa fie finalizat", a spus Plevnaliev.

Pritoritatile diferite ale celor doua tari au intarziat construirea unui nou pod in afara celui de la Giurgiu-Ruse mai bine de 15 ani. Bulgaria urmareste crearea unor legaturi pe axa nord-sud intre Romania, Bulgaria si Grecia, in timp ce Romania isi doreste dezvoltarea infrastructurii pe axa est-vest.

La intalnirea din Budapesta dedicata Strategiei Dunarii, Romania a aratat ca principala sa prioritate nu este podul, ci o linie de cale ferata de mare viteza intre portul Constanta, Paris, Londra si construirea unei autostrazi paralele fluviului Dunarea. Bulgaria insa crede ca aceasta magistrala feroviara trebuie sa treaca prin Bulgaria, venind dinspre Turcia si continuand spre Serbia si vestul Europei. Serbia insa nu este membru al Uniunii Europene si nu poate aplica pentru fonduri. In aceste conditii, singura optiune a bulgarilor ramane sa insiste ca Belgradul sa adere la UE cat mai repede.

Construirea podului rutier si feroviar intre Vidin si Calafat este un proiect european important, intrucat se afla la intersectia coridoarelor europene patru (Dresda/Nurnberg-Salonic/Istanbul) si sapte (fluviul Dunarea). Podul va avea o lungime de aproximativ doi kilometri si va fi dotat cu doua benzi rutiere pe sens, o linie ferata, doua trotuare si o pista pentru biciclisti.

Valoarea totala a podului se ridica la 225 de milioane de euro. Suma a fost stransa prin finantatarea ISPA, grant al Fondul de Coeziune, prin imprumutul de 70 de milioane acordat de Banca Europeana de Investitii si cel german de 18 milioane de euro, prin ajutorul Agentiei Franceze de cinci milioane si prin contributia bugetului de stat al Bulgariei care asigura 60 de milioane.

Finantarea accesului de pe malul romanesc este asigurata de Uniunea Europeana prin programul ISPA (34 de milioane de euro) si bugetul de stat al Romaniei (33 de milioane).