Radu Mazăre vrea să preia cât mai multe acțiuni la compania care administrează Portul Constanța, Traian Băsescu se opune. Care este totuși miza acestui război?
Statul român este pe punctul de a pierde controlul asupra portului Constanța. PSD Constanța face presiuni pentru ca majoritatea acțiunilor Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (CNAPMC) să treacă de la Ministerul Transporturilor în administrarea Consiliului Local Constanța și pe bursă. Mazăre și-a făcut din acest obiectiv unul prioritar și i-a convins pe premierul Ponta și pe ministrul Transporturilor. Ieri a demarat chiar o campanie de strângere de semnături în rândul constănțenilor. Operatorii portuari se opun și amenință chiar că își vor muta afacerile din România.
Ce este CNAPMC
CN Administrația Porturilor Maritime, compania pentru ale cărei acțiuni se duce lupta, are rol de autoritate portuară pentru porturile maritime Constanța, Midia, Mangalia și pentru portul turistic Tomis. Misiunea sa: ”să ofere servicii de calitate și competitive clienților portuari, o infrastructură de transport dezvoltată, precum și condiții de mediu, securitate și siguranță în port”. Asta scrie în descrierea sa oficială. Mai are un rol: să atragă trafic și să facă din port un centru regional de distribuție a mărfurilor.
Citește și: CAMPANIE. Mazăre strânge semnături de la constănțeni pentru preluarea Portului
Ce vrea Mazăre
Consiliul Local Constanța are acum 20% din acțiunile CNAPMC, în urma unui demers legislativ inițiat de senatorul Alexandru Mazăre și alți parlamentari social-democrați, în anul 2007. 20% sunt acum la Fondul Proprietatea și 60% la Ministerul Transporturilor. Radu Mazăre a spus, în alegerile pentru primărie, că vrea 51% din acțiuni la Consiliul Local. Acum a scăzut miza: vrea numai 33%, dar cere ca 14% să ajungă pe bursă. Cum FP deține 20%, statul ar rămâne astfel cu 33% din acțiuni. Practic, pierde controlul asupra companiei. ”Voi face astfel încât toți banii reveniți municipalității din profitul CNAPMC să fie dirijați pentru creșterea subvenției la energia termică”, le-a spus Mazăre constănțenilor, recent, printr-o scrisoare. Primarul știe că în Constanța se plătește aproape cea mai scumpă gigacalorie din România (dublu față de București) și că este singurul oraș din țară care nu acordă subvenții pentru gigacalorie, ci numai un ajutor de încălzire pentru persoanele sărace. Care e de fapt miza? CNAPMC și-a bugetat pentru acest an un brut de 38,2 milioane lei, ceea ce înseamnă că partea care revine Consiliului Local Constanța este 12,6 milioane lei brut. În 2012 și 2013 Primăria Constanța a încasat dividende de 11.925.796 lei. Mazăre a mai spus că vrea să se ocupe de port așa cum a făcut-o cu Mamaia: să-l facă mai atractiv și să-i crească profitul.
Ce spun sindicaliștii
Sindicaliștii și operatorii portuari se opun schimbării de acționariat. ”Portul Constanța nu este club de noapte” și „Portul Constanța nu este harem”, au scandat sute dintre ei în fața Ministerului Transporturilor, în martie, în timpul unui protest. De ce se opun? Cheia stă în definiția activității CNAPMC, care este o autoritate. Nu poți să privatizezi o autoritate a statului, spune Mircea Burlacu, președintele Federației Sindicatelor Portuare. ”CNAPMC este ca o primărie a portului, emite acte de autorizare pe teritoriul portului Constanța”, a precizat el, subliniind că afacerile derulate în port sunt 100% private. Poți să privatizezi o primărie?
Care este riscul
În momentul de față, suprafața închiriată în Portul Constanța este de 60%. Restul de 40% este neînchiriat, nu neapărat pentru că terenul este prea scump, ci pentru că nu există investitori interesați. În plus, banii din chiriile pe care le plătesc operatorii reprezintă numai circa 30% din încasările portului. Restul vin din taxe pe importul și exporturi de mărfuri, pe încărcarea și descărcarea mărfurilor, pe tarife de nave, din servicii. Banii ar trebui să se întoarcă în infrastructură. Consiliul Local Constanța, în calitate de acționar, nu a contribuit până acum cu nimic la dezvoltare. Cheltuielile cu un port sunt mai mari decât chiria. În plus, spun experții în domeniu, administrația trebuie să facă politici economice, policiti integrate cu hinterlandul (regiunea din spatele portului din care provin produsele exportate sau în care se expediază produsele importate). Primăria nu are cum să facă aceste politici, spun experții consultați de „România liberă“. De fapt, în România s-a mai încercat privatizarea a trei porturi, toate soldate cu eșecuri notabile: Brăila, Zimnicea și Turnu Măgurele.
Concurența străină
Mulți ani, Portul Constanța a trăit din inerție. Era cel mai mare port la Marea Neagră și navele veneau să descarce aici. România a mizat că suntem cel mai mare port din Marea Neagră și că oamenii vin aici orice s-ar întâmpla. Situația nu mai este aceeași acum. Rusia și Ucraina au investit miliarde de euro în porturile din Marea Neagră. Portul Constanța are pescaje de până la 19 metri (n.r. – pescaj = adâncimea de cufundare în apă a unei nave, măsurată până la linia de plutire, care variază în raport cu încărcătura), cele străine nu depășeau 10 metri. Acum au ajuns la pescaje de 15 metri, iar mare parte din armatori ocolesc deja Constanța, din cauza taxelor mari și a tarifelor informale pe care trebuie să le plătească aici.
