De ce a reacţionat Occidentul atât de dur la suspendarea preşedintelui?

de Andreea Pocotila , 08 iulie 2012
p
Termenii folosiţi de cancelariile occidentale în poziţiile oficiale faţă de suspendarea preşe-dintelui român au ieşit din registrul obişnuit, neutru, al dialogului între oficialii de stat. S-a vorbit despre „subminarea justiţiei", „ameninţarea echilibrului democratic", „nerespectarea literei şi spiritului valorilor comunităţii", „îndoieli serioase". S-au dat asigurări că marile puteri sunt cu ochii pe România. Guvernul germawn a transmis că „nu va ignora" evenimentele ulterioare suspendării şi că evoluţiile vor fi luate în calcul în examinarea aderării depline a României la spaţiul Schengen. Departamentul de Stat din SUA şi-a transmis preocuparea, iar secretarul general al Consiliului Europei a cerut o anchetă.


Îngrijorare, dezinformare sau intoxicare? 

Aceste reacţii li se par, poate, exagerate multor români, obişnuiţi cu derapaje dese ale clasei politice româneşti. Dar ele ridică semne de întrebare cu privire la motivele din spatele deciziei acestor ieşiri publice. Ce i-a determinat pe liderii internaţionali să-şi facă publică dezaprobarea, în termeni atât de duri, care ies din panelul reacţiilor diplomatice obişnuite? Sunt luări de cuvânt bazate pe îngrijorări reale? Cunosc politicienii străini detaliile funcţionării Curţii Cons-tituţionale şi-şi transmit punctele de vedere în cunoştinţă de cauză? Ar trebui ca România să interpreteze aceste mesaje ca un semnal de alarmă cu privire la derapaje grave la adresa democraţiei româneşti? Sau sunt liderii internaţionali prost informaţi sau chiar victime ale unor intoxicări, aşa cum încearcă să convingă unii reprezentanţi ai coaliţiei de centru-stânga din România?

Ca şi cele două tabere din Piaţa Universităţii, poziţionate de o parte şi de a alta a bulevardului, şi analiştii politici români au interpretări - şi preferinţe - la poluri opuse.

SUA: „Suntem preocupaţi"

La scurt timp după ce 256 de parlamentari au votat în favoarea suspendării preşedintelui Traian Băsescu, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care a avut loc acest proces.

„Suntem preocupaţi de recentele evenimente din România, aliatul şi partenerul nostru în NATO, care ameninţă echilibrul democratic al puterilor şi subminează instituţiile independente precum justiţia", a declarat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Victoria Nuland, anunţând că aderă la poziţia Comisiei Europene care s-a declarat „îngrijorată". Oficialul a transmis un apel la Guvernul român pentru ca suspendarea să fie realizată „în manieră corectă şi transparentă cu un respect scrupulos pentru statul de drept şi idealurile democratice".

Berlin: „Îndoieli serioase"

Guvernul federal german a considerat că are motive să-şi facă publică îngrijorarea. „Guvernul federal are îndoieli importante cu privire la legitimitatea măsurilor adoptate de Guvernul Ponta", a declarat sâmbătă Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al guvernului german, care a atras atenţia că evoluţiile din România nu vor fi trecute cu vederea în analiza problemei aderării ţării noastre la spaţiul Schengen şi în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Consiliul Europei verifică respectarea statului de drept

Termenul „îngrijorare" a fost ales şi de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, pentru a-şi exprima poziţia. „Sunt foarte îngrijorat de recentele evoluţii din România, mai ales de acţiunile Guvernului şi Parlamentului în legătură cu instituţii democratice. Am cerut o opinie Comisiei pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia, n.r.) din care România face parte, cu privire la compatibilitatea acestor măsuri cu principiile democratice şi cu statul de drept", precizează Jagland,  citat într-un comunicat remis agenţiei Mediafax.

Oficial al PPE: "Lovitură de stat"

„Un act politic fără scrupule", „implementarea galopantă a autoritarismului", „vot forţat" sunt termenii în care Wilfried Martens, preşedintele Partidului Popular European (PPE), descrie procedura prin care preşedintele român a fost suspendat. Din PPE face parte şi Partidul Democrat Liberal (PDL) din România.  Liderul grupului PPE din Parlamentul European, Joseph Daul, a fost chiar mai vehement: „Înlăturarea primilor trei oameni în stat, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi preşedintele ţării, în doar patru zile, prin încălcarea regulamentelor Parlamentului, legilor şi a Constituţiei, pot fi considerate lovitură de stat".

Swoboda: „Monitorizăm atent"

Nici reprezentanţii Grupului Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, din care face parte şi PSD, n-au rămas indiferenţi. Socialistul european Hannes Swoboda a spus în cursul zilei de vineri că grupul pe care îl conduce va monitoriza atent situaţia din România: „Până la această oră (n.r. după-amiaza zilei suspendării) nu am văzut încălcări ale legilor UE şi nu vedem necesitatea unei acţiuni. Cu toate acestea, trebuie să continuăm să monitorizăm îndeaproape desfă-şurarea evenimentelor iar în cazul în care se încalcă legislaţia UE, să luăm măsuri."

Pîrvulescu: „Reacţii fără temei, fără documentare prealabilă"

Analistul politic Cristian Pîrvulescu, preşedinte al Asociaţiei Pro Democraţia, le reproşează oficialilor inter-naţionali că aplică unităţi de măsură diferite celor două guvernări şi că nu au luat poziţii şi în cazul derapajelor fostei guvernări.

„Când, în 2009, Guvernul Emil Boc a introdus, tot prin ordo-nanţă de urgenţă, 3.000 de noi secţii de votare cu foarte puţin timp înainte de alegeri, deci în timpul jocului, nu îmi aduc aminte ca vreo cancelarie occidentală să se fi sesizat. Au preferat să privească în linişte spectacolul", a spus profesorul de ştiinţe politice.

De asemenea, el a explicat că în Occident nu există procedura de suspendare a preşedintelui, în afară de Austria (unde nu s-a pus însă în aplicare niciodată), şi, prin urmare, este o situaţie ieşită din comun pentru aceste ţări.

„Situaţia actuală este amplificată de suspendarea preşe-dintelui, care este neobişnuită. Oficialii occidentali au constatat că preşedintele este suspendat, au considerat că această acţiune este rezultatul unei aşa zise lovituri de stat şi au reacţionat ca atare. Dar faptele incrimitate în această aşa zisă lovitură de stat sunt fapte similare celor care s-au întâmplat şi în timpul fostei guvernări. Diferenţa este că acum s-au concentrat într-un timp foarte scurt", a explicat Pîrvulescu.

Din punctul său de vedere, procedura de suspendare este constituţională. În plus, le recomandă oficialilor inter-naţionali să nu ignore sondajele de opinie: „Acestea arată dorinţa românilor de a participa la referendum şi de a vota, asta înseamnă că nu există din punctul lor de vedere nici o încălcare gravă a democraţiei".

O altă cauză a inflamării Occidentului - fără temei, spune analistul - este comunicarea foarte slabă a USL: „Au existat mari probleme de comunicare, poate au fost şi probleme de credibilitate, la cei care sunt acum la guvernare. Comunicatorii preşedintelui au funcţionat mult mai bine în transmiterea mesajelor lor către străinătate." N-ar trebui trecute cu vederea, spune analistul, nici canalele de informare ale cancelariilor străine: „Analiştii pe România în ministerele de Externe străine îşi iau informaţiile nu numai de la ambasade, ci şi de la anumiţi lideri de opinie de aici".

Sorin Ioniţă: „Mesajele dure ale oficialilor, fără precedent în România"

Pentru analistul Sorin Ioniţă, preşedinte Expert Forum, reacţiile politicienilor occidentali reprezintă o premieră pentru România.

„Reacţiile în sine sunt fără precedent, nu s-a mai întâmplat aşa ceva de la mineriade", spune analistul. Potrivit acestuia, cancelariile occidentale sunt foarte bine informate şi nu se poate pune problema că ar putea fi dezinformate sau influenţate.

„Există afinităţi pe familii de partide, dar între nişte limite foarte înguste de civilitate pentru Europa, iar la noi s-au depăşit flagrant aceste limite. Este o sfidare a inteligenţei oricui să spui că aceste cancelarii occidentale sunt duse de nas de doi-trei agenţi din România. Astfel de interpretări sunt similare celor făcute de Ministerul de Externe de la Kremlin, din anii '80. Comisia Europeană ştie foarte bine ce se întâmplă, nu poate fi influenţată, la fel şi marile cancelarii. Germania, Franţa au suficiente resurse pentru o informare amă-nunţită. În plus, s-au diversificat sursele din care apar, nu se poate spune că cei ale dreapta sunt cu dreapta şi cei de stânga sunt cu stânga şi îşi iau apărara unii altora indiferent de derapaje. Este evident că în România s-a încălcat Constituţia, şi asta vine de la un comisar pe justiţie, care nu face politică", spune Ioniţă, care crede că îi va fi destul de greu premierului Victor Ponta să contracareze impresia care s-a creat în Occident.   

Ponta dă explicaţii la Bruxelles, Berlin şi Paris

Premierul Victor Ponta a anunţat în seara suspendării preşedintelui Traian Băsescu vizite în mai multe capitale europene şi la Bruxelles pentru a explica situaţia din România.

„Am vorbit şi astăzi (n.r. vineri) cu preşedintele (Comisiei Europene - n.r.) Barroso, cu preşedintele Parlamentului European, ne-am aflat până astăzi şi sper să înceteze, noi ca ţară, victime ale unei campanii iresponsabile şi ticăloase de denigrare a noastră ca ţară. Această campanie a fost dusă ori din iresposabilitate, ori din ceva mult mai grav", a spus Ponta, care a adăugat că le-a transmis oficialilor europeni să trimită experţi la Bucureşti, pentru a constata independenţa justiţiei. Vizite similare vor efectua şi ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, şi ministrul de Externe, Andrei Marga.

Comentarii

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.