Galațiul este izolat pe de o parte de lipsa autostrăzilor sau a drumurilor expres, dar, pe de altă parte și de lipsa de spirit antreprenorial a edililor. De 15 ani, cei care conduc administrația gălățeană se plâng că cel mai mare oraș de la Dunărea Maritimă este ignorat de un flux turistic important, cel al croazierelor pe Dunăre, care aduc în localitățile de pe malurile fluviului peste 30.000 de turiști.
Însă, dincolo de a deplânge soarta orașului, edilii nu fac nimic pentru a crea o ofertă turistică prin care să atragă atenția operatorilor de turism și implicit turiștii, deși Galațiul ar avea suficiente puncte de interes pentru a compune cel puțin o ofertă la nivelul celei pentru care navele de croazieră fac escală la Cernavodă: vestigii romane și vinuri legendare.
Sezonul 2016: 32.500 de turiști
A început deja noul sezon, cel de al 15-lea, al croazierelor pe Dunăre, primele nave cu turiști acostând deja în Portul Tulcea. În acest an sunt așteptați la Tulcea și în Delta Dunării 32.500 de turiști, cu 5.000 mai mulți decât în sezonul turistic 2015. „În Portul Tulcea au ajuns deja primele cinci nave de croazieră fluvială, anul acesta în municipiu, la Mila 35, la Sfântu Gheorghe și Crișan urmând să înregistrăm încă 245 de sosiri de nave de croazieră fluvială“, declara zilele trecute purtătorul de cuvânt al Căpităniei Zonale a Portului Tulcea, Petrică Rade.
„Anul trecut am înregistrat 230 de sosiri de nave de croazieră fluvială, iar numărul turiștilor a fost de 27.600“, a mai spus reprezentantul Căpităniei Tulcea. Primele nave de croazieră fluvială au ajuns în Delta Dunării în anul 2001. Dacă în acel an, în Portul Tulcea, au acostat șase nave de croazieră, în ultimii ani numărul lor a ajuns la peste 200. În baza solicitărilor turiștilor, operatorii tulceni le oferă plimbări în Delta Dunării, în timpul cărora pot gusta mâncărurile tradiționale, excursii la mănăstirile Saon, Celic-Dere și Cocoșu, precum și vizite la muzeele tulcene.
Un nou subiect de taifas
Alegerile locale din iunie 2012 au adus la Galați o nouă temă de dezbatere: schimbarea strategiei de dezvoltare a Galaţiului. Primarul Marius Stan declara prin toamna lui 2012 că Galațiul nu mai este centru industrial şi trebuie să se meargă pe dezvoltarea IMM-urilor şi pe servicii turistice. „Toată lumea zâmbeşte astăzi când vorbim de Galaţi – oraş turistic, dar într-acolo trebuie să ne orientăm“, spunea primarul. Însă, în pofida a ceea ce spunea la început de mandat, primarul Marius Stan nu a făcut absolut nimic în cei 4 ani pentru a-și pune ideea în practică.
Atracțiile orașului-port
Un prim pas în conturarea „Galațiului turistic“ ar fi atragerea fluxului turistic existent deja, al crozierelor pe Dunăre. Navele cu cei peste 30.000 de turiști trec pe lângă Galați și nu ar trebui decât ca administrația gălățeană să le ofere motive pentru o escală de câteva ore, să pună în valoare o ofertă turistică. Porturile româneşti în care fac escală navele de croazieră sunt Drobeta Turnu-Severin, Giurgiu – pentru Bucureşti, Cernavodă şi Sulina. La Cernavodă turiştii sunt duşi să viziteze monumentul de la Adamclisi, podgoria de la Murfatlar, unde se delectează cu mâncăruri tradiţionale şi celebrele vinuri. Și la Galați există și vestigii și vinuri legendare.
Unul dintre vestigii e Castrul Roman, de unde romanii supravegheau teritoriile ocupate din nordul Dobrogei. În cartierul Dunărea există Cavoul Roman, construcţie cu dimensiuni monumentale, lung de 12 m, lat de 8 m, cu înălţimea de 5 m. Castrul Roman şi acest cavou sunt unicele dovezi ale stăpânirii romane la nord de Dunăre în perioada lui Constantin cel Mare. Acestora li se adaugă „Valul Roman“, o fortificație impresionantă, care se întindea pe 25 km, de la Siret spre Pădurea Gârboavele şi la Prut. Fortificaţia era formată dintr-un şanţ de apărare lat de 24 m la partea superioară şi de 16 m la cea de jos, adânc de 5 m, urmat de valul de pământ cu înălţimea de 5 m. Numai de la Siret la Prut, soldaţii romani au săpat şi au mutat din loc 1,5 milioane mc de pământ.
SOLUŢII
Ce s-ar putea face cu bani puțini
Toate vestigiile romane de la Galați sunt în ruină. Dacă ar fi restaurate și puse în valoare, operațiuni care nu ar fi costisitoare, ar putea constitui puncte de atracție turistică. „Valul Roman” ar putea fi restaurat pe o porţiune de câteva sute de metri, chiar lângă zona de agrement de la Pădurea Gârboavele. În viile din zonă ar putea fi creată și o podgorie, la care pe lângă vinurile locului să fie aduse și vinurile de la podgoriile renumite de la Dealurile Bujorului, Ivești, Nicorești, vinurile de Nicorești fiind vândute de negustori la Viena încă din anul 1620. Aceste legende ar putea atrage turiștii pentru câteva ore, dar edilii Galațiului sunt energici doar la declarații. Când trebuie să facă ceva concret, intră în pană de idei.
