După 15 august, pericolul crește pe litoralul românesc din cauza vântului, care sporește în intensitate.
În weekend, pe litoral nu a fost o vreme ideală de plajă. Nu era foarte cald, dar problema cea mai mare era vântul, care bătea cu putere. De fiecare dată când se întâmplă așa, e periculos să intri în apă pentru o baie. În Saturn, un bărbat care venise la mare cu soția și băiatul de numai 8 ani a intrat cu toată familia în mare. Curentul i-a dus în larg. Tatăl nu a mai reușit să-și ducă familia la mal. Salvamarii au intervenit și i-au scos la țărm în stare gravă. Bărbatul de 40 de ani nu a mai putut fi resuscitat. Femeia și copilul au supraviețuit. Tot sâmbătă, medicii de la Serviciul Județean de Ambulanță au mai intervenit la patru cazuri de înec. În Eforie, pe plaja de la nudiști, un tată și fiul său, de 6 ani, au fost salvați în ultima clipă.
„În total, de la începutul sezonului estival, au fost înregistrate 79 de cazuri de înec. 22 de persoane și-au pierdut viața”, au precizat reprezentanții SAJ. De altfel, după 15 august riscul de înec este mai mare decât în restul sezonului, la Marea Neagră, pentru că vântul bate mai puternic.
Sfaturi ignorate, „vitejii“ mortale
De cele mai multe ori, cei care se îneacă ignoră sfaturile salvamarilor și chiar normele legislative în rigoare. Pe plajă este arborat un steag roșu când vremea este rea, iar scăldatul este interzis. Mulți turiști ignoră însă avertismentul și se avântă în mare. Recent, unul dintre ei a trebuit să fie scos din apă și încătușat de către jandarmi, pentru că-și punea singur viața în pericol. Salvamarii spun că – deși pare paradoxal – cei care se îneacă sunt de obicei înotători relativ buni, care ignoră pericolele curenților. De asemenea, consumul de alcool este un factor agravant.
„Își arunca în valuri copilul“
Salvamarii cu experiență vorbesc de necunoaștere și chiar de inconștiență. „Acum câteva zile, într-unul din golfurile din Jupiter, când valurile erau de 5-6 metri, un tată își arunca în apă copilul, cu un colac“, spune Gheorghe Lipoveanu. „Valurile nu te aduc la mal, te duc în larg. Când vezi steagul roșu nu trebuie să intri în apă. E păcatul lui Dumnezeu. Dintr-o mie de balize pe care le-am avut la începutul sezonului în sudul litoralului, nu știu dacă mai recuperăm 100. Forța valului este incredibilă. Noi suntem asemenea unei scobitori. Ai impresia că ești în siguranță, că apa este până la genunchi, dar dintr-o dată valul îți ajunge la gât, nisipiul îți fuge de sub picioare, hula de fund te trage în larg, intri în panică și s-a terminat“, spune George Lipoveanu.
Salvamarii, plătiți sub media pe economie
Salariul mediu net în județul Constanța este de 1.871 de lei, potrivit Direcției Județene de Statistică. Salvamarii de pe litoral primesc mai puțin decât salariul mediu. Net, în fiecare lună, sub această sumă. ”Între 1.200 și 1.500 de lei”, spune Gheorghe Lipoveanu, în funcție de vechime. Banii sunt puțini și de obicei nu vin la timp. În 2014, sumele au ajuns de-abia spre sfârșitul verii. Anul acesta, pentru că au fost alegeri și pentru că primăriile plătesc acest serviciu, au fost întârzieri. În Eforie, de exemplu, plata fusese amânată cu aproape două luni. Lipoveanu spune că problemele s-au rezolvat. Ba chiar în unele locuri salariile s-au dat cu o zi, două înainte de data scadentă.
Peste două milioane de lei în Constanța și Mamaia
În acest an, plajele din Constanța și Mamaia sunt supravegheate de scafandrii Asociaţiei Naţionale a Scafandrilor Profesionişti şi Salvamarilor din România, care a câștigat licitația organizată de Primăria Constanța. A fost, de altfel, singura entitate care a depus o ofertă. Potrivit anunțului de participare, era nevoie de 143 de persoane, dintre care 76 de salvamari, doi şefi de sector, zece medici și asistente şi cinci paznici în Mamaia, și de 40 de salvatori, un şef de sector, patru medici și asistente şi doi paznici în Constanța. Contractul a avut valoarea de 2.081.565,00 de lei (fără TVA). În 2015, aceeași asociație a câștigat contractul, dar cu suma de 1.111.370 lei, fără TVA.
Cum e în alte țări
Scafandrii din România nu rezistă prea multe sezoane, în principal din cauza salariului mic. Dacă își găsesc altceva de muncă, pe tot timpul anului, pleacă. Există, evident, și excepții: tineri care au și o vechime de aproape un deceniu. O soluție pentru ei este Europa, unde salariile sunt de patru-cinci ori mai mari. Un salvamar care lucrează într-un parc acvatic din Germania câștigă circa 1.300 de euro pe lună. Munca e mai ușoară decât pe plajă, pentru că are de supravegheat o suprafață mai mică de apă. În Spania, un salvamar poate câștiga între 1.000 și 1.200 de euro pe lună. Contractele sunt de obicei pe trei luni, timp în care ai numai opt zile de pauză.
Atestat special
Nu oricine poate deveni salvamar. Se organizează cursuri specializate, atât pentru cei care vor să muncească în țară, cât și pentru cei care aleg o țară străină. Se dau probe de înot, dar se fac și cursuri practice. „Ne învață cum să scoatem un om din apă, tehnici de prindere și de înot“, ne-a spus un salvamar. În Spania, agențiile de recrutare promit cursuri care durează numai cinci zile. În Germania, probele sunt dificile. De exemplu, un salvator va trebui să facă dovada că poate înota 300 de metri îmbrăcat în haine speciale. Testele prin care trebuie să treacă sunt însă dure. Totodată, sunt deprinse mai multe moduri în care să fie ținută o persoană care se îneacă, fiind folosite anumite procedee de judo sau lupte.
O comparație cu restul lumii
Potrivit unui studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății, la nivel global, în fiecare oră 40 de persoane mor înecate. Peste jumătate din ele sunt copii sau tineri până în 25 de ani. Bărbații au un risc de două ori mai mare de înec decât femeile. Unul dintre factorii agravanți este vecinătatea unei ape. Interesant este că în țările cu venituri mici sau medii se înregistrează 91% din cazurile de înec accidental. În Australia, de exemplu, în perioada 1 iulie 2014 – 20 iunie 2015 s-au înregistrat 271 cazuri de înec, dar vorbim de o țară cu o lungime a coastei de 25.760 km, față de 225 km în cazul României, și cu un număr anual de 7,85 milioane turiști, potrivit Oficiului Național de Turism.
În Spania, cea mai populară destinație de vacanță estivală din lume (68,2 milioane turiști în 2015), circa 400 de persoane mor anual înecate. În raportul OMS, România figurează cu o rată a cazurilor de înec de 3,13 la 100.000 de locuitori, pe locul 95 în lume. Pe primul este Mozambic, cu 19,07. România este încadrată de Albania – 3,17, și Mauritania – 2,99. Mai bine decât țara noastră sunt clasate Grecia – 2,97, Bulgaria – 1,98, Croația – 1,95, SUA – 1,34%, Franța – 1,33%, Muntenegru – 1,14%, Turcia – 1,04%, Australia – 0,90%, Portugalia – 0,66%, Italia – 0,57%, Israel – 0,54%. Am ales numai țările unde există un turism estival puternic.
Ca o curiozitate, singura țară din lume din cele 171 monitorizate de Organizația Mondială a Sănătății unde nu s-a înregistrat niciun caz de înec, indiferent de cauze, este Luxemburg.
DATE
Ce se întâmplă pe mapamond
În lume, 372.000 de oameni mor în fiecare an înecați în fiecare oră, la nivel mondial 40 de persoane mor înecate peste jumătate din cei înecați au sub 25 de ani bărbații au un risc de două ori mai mare de înec decât femeile înecul este a treia cauză de deces produs de accidente. Înecul este una dintre principalele cazuri de deces pentru persoanele cu vârsta de până la 24 de ani În țările cu venituri mici sau medii se înregistrează 91% din cazurile de înec accidental. (Sursa: Organizația Mondială a Sănătății)
CONEXIUNI
Umbra lui Mazăre
Asociaţia Naţională a Scafandrilor Profesionişti şi Salvamarilor din România (ANSPSR), persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, a fost înfiinţată în 1999. Prin Hotărârea de Guvern nr. 972/2014, în timpul guvernului Ponta, ANSPR devenea organizație de utilitate publică. Asociația are și o școală de scafandri, construită în parcul Tăbăcărie, pe un teren al Regiei Autonome de Exploatare a Domeniului Public şi Privat Constanţa, închiriat de la Primărie pe 25 de ani. Școala este condusă de Gheorghe Oancea, decedat în 2013, bun prieten cu Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu. De altfel, după ce a murit, soția lui Nicușor Constantinescu și-a trecut în declarația de avere un cadou Oancea. Acesta i-ar fi dăruit o sumă impresionantă: 300.00 de lei. Radu Mazăre este membri al ANSPSR.
