Instanța supremă a admis cererea DNA de arestare preventivă pentru 30 de zile a inculpaților Alina Bica, Dorin Cocoș, Alin Cocoș ( fiul lui Dorin), Adriean Videanu și Florin Ionuț Mihăilescu. Prin arestarea inculpaților s-a dorit pedepsirea atitudinii potrivit căreia "prin mită se poate obţine actul necesar plătit şi că totul se obţine în măsura plăţii, nu al respectării legii" și eliminarea, astfel, a pericolului pentru ordinea publică . În referatul procurorilor este inserat faptul că șefei ANTIMAFIA , Alina Bica, îi era frică mereu că "îi vor rupe alții capul". Ea amintește și de o anume "ELENA", dar cel mai tare îi era frică de "Dorin".
UPDATE sâmbătă, ora 8.30
Fosta șefă a DIICOT a declarat vineri noaptea, în fața instanței, că i-a ajutat pe Dorin și Alin Cocoș să obțină despăgubiri de peste 62 milioane de euro într-un dosar de retrocedare și că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender ( apropiat al lui Ion Iliescu) să nu fie condamnat la închisoare pentru că ar fi fost amenințată cu moartea, că s-ar fi făcut presiuni asupra ei pentru a încălca legea, potrivit unor surse care au participat la judecarea arestării, în ședință secretă, la Înalta Curte.
De altfel, după cum România Liberă a relatat deja, într-una din declarațiile denunțătorului Sergiu Diacomatu, acesta susține că Alinei Bica mereu îi era frică, era mereu speriată si spunea că "îmi iau capul ăștia dacă nu se întrunește comisia pentru avizarea despăgubirilor". De asemenea, Bica repeta că cel mai tare se temea de un anume " DORIN".
UPDATE sâmbătă, ora 7.30
Inalta Curte de Casație și Justiție a admis solicitarea DNA și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a inculpaților Alina Bica, Dorin Cocoș, Alin Cocoș ( fiul lui Dorin), Adriean Videanu și Florin Ionuț Mihăilescu. Instanța supremă, prin decizia sa, a arătat că pedepsește atitudinea potrivit căreia "prin mită se poate obţine actul necesar plătit şi că totul se obţine în măsura plăţii, nu al respectării legii" ( fragment din referat).
Motivele pentru care DNA a cerut arestarea preventivă și instanța supremă le-a admis
REFERAT: "Este incontestabil că fenomenul corupţiei reprezintă o ameninţare pentru democraţie şi drepturile omului, care erodează principiul echităţii şi al justiţiei sociale, punând în pericol însăşi stabilitatea instituţiilor democratice şi a fundamentelor morale ale societăţii.
Inculpaţii Cocoş Dorin, Cocoş Alin, Videanu Adriean şi-au folosit pârghiile în scopul modului corupt de viaţă şi rezolvare a problemelor , aşa încât, în ansamblu, aceste aspecte au o relevanţă ce sporeşte pericolul pentru ordinea publică al inculpaţilor implicaţi și față de care există probe de săvârşire a unor fapte care atentează deopotrivă la valori morale fundamentale (deontologie profesională, jurământ de credinţă al profesiei, dăruire, corectitudine, decenţă – în cazul inculpatei Bica Alina Mihaela); corectitudine, în cazul celorlalţi inculpaţi, în rezolvarea problemelor din planuri de viaţă diverse; obţinerea veniturilor din muncă, indiferent de domeniul în care activează fiecare persoană, şi rezolvarea problemelor pe căile legale, nu prin trafic de influenţă şi interese reciproc satisfăcute.
Concluzia se impune deoarece, faptele de corupție, în general, produc consecinţe negative directe și indirecte asupra mentalului colectiv, asupra unui segment semnificativ de populaţie, nu doar de la nivelul instituţiilor în care inculpații şi-au derulat acţiunile infracţionale.
Aceasta rezultă din faptul că în calitate de procuror, respectiv membru ANRP, Alina Bica a acordat unor protejaţi posibilitatea încasării unor sume de bani din despăgubiri în condiții preferențiale ( lui Dorin și Alin Cocoș -nn), valorificării unor bunuri care erau sechestrate şi se aflau la dispoziţia autorităţilor judiciare în vederea recuperării prejudiciului ( e vorba de Videanu – nn) și și-a oferit( sine şi complicelui Mihăilescu ) în acelaşi timp, prin aceleaşi acţiuni infracţionale de o gravitate deosebită, surse din care să beneficieze de bunuri bazate pe mită, în complicitate şi în interes comun cu ceilalți inculpați.
În acest mod, urmarea socialmente periculoasă o constituie atât ,,golul,, ce se răsfrânge asupra altor beneficiari de despăgubiri care nu mai au șansa reală, în condiții corecte, să le fie acordate despăgubiri sau să beneficieze de soluţii preferenţiale, ca în cazul inculpatului Videanu Adriean şi al numitului Tender Ovidiu, dar şi convingerea în mentalul colectiv că prin mită se poate obţine actul necesar plătit şi că totul se obţine în măsura plăţii, nu al respectării legii".
—-
Din referatul prin care procurorii DNA cer arestarea Alinei Bica, fostă șefă a DIICOT, a lui Dorin și Alin Cocoș, a lui Adriean Videanu și Florian Ionuț Mihăilescu, rezultă că luptătoarei ANTIMAFIA îi era frică mereu că "îi vor rupe alții capul". Ea amintește și de o anume "ELENA".
Citește și: Cine este Florian Coldea, ținta atacurilor Elenei Udrea
Referat: " În luna decembrie 2011, în biroul de la ANRP s-a aflat inculpata Bica Alina Mihaela, care era foarte nervoasă şi speriată, încercând să-i convingă pe cei din ANRP să convoace mai repede comisia ( pentru avizarea retrocedărilor-nn). În cadrul acestei discuţii, Bica Alina Mihaela a făcut mai multe reproşuri, având următoarea remarcă „cum pot eu să mă duc la Elena şi să-i spun că am pus o dezaxată la ANRP?”( e vorba de presedintele ANRP de atunci, Crinuța Dumitrean, trimisă în judecată alături de Bica și de ceilalți membri ai comisiei ANRP în primul dosar al retrocedărilor – nn) , susţinând totodată că datorită acestui fapt, de neconvocare a comisiei, va suferi ea personal repercursiuni, respectiv că „îi vor rupe capul alţii”.
În decembrie 2011, Alina Bica era secretar de stat la Ministerul Justiției și în această calitate era membră a comisiei de la ANRP care aviza despăgubirile pentru retrocedări ce nu puteau fi făcute în natură. Din referatul procurorilor DNA rezultă că Alinei Bica îi era mereu frică, stare ce putea fi justificată fie de vinovăție, fie de poziția înaltă a unor persoane care chiar o puteau "executa".
REFERAT: "Cu prilejul unei întâlniri între Bica Alina Mihaela şi Mihăilescu Ionuţ, pe de o parte, şi un conducător al ANRP, Bica Alina Mihaela a susţinut că vor avea de suferit grav din partea altor persoane, în acest context menţionând pe un anume „DORIN”, precizând totodată că „voi chiar nu înţelegeţi că-mi rup capul ăştia dacă nu e convocată comisia?”. În acelaşi context, atât Bica Alina Mihaela, cât şi Mihăilescu Ionuţ şi-au reluat presiunile, iar Mihăilescu Ionuţ a precizat că „dacă ei şi-o vor lua, ne-o dau şi nouă ( adică celorlalți membri ai comisiei ANRP – nn), în forward”, motivând că sunt prea mici pentru a se pune cu alţii. „Voi nu înţelegeţi că mă distrugeţi, îmi rup capu, nu vă daţi seama?"
În acest al doilea dosar penal al Alinei Bica, fostă șefă a DIICOT, Înalta Curte decide dacă emite mandate de arestare preventivă. DNA cere, deocamdată, mandate de arestare pentru Alina Bica, pentru apropiatul acesteia, Florian Mihăilescu, pentru Dorin Cocoș și fiul acestuia, Alin, precum și pentru Adriean Videanu.
Citește și: Videanu: Singurul lucru pe care mi-l reproşez este că în 10 minute am trecut de la suspect la inculpat
Procurorii nu se vor limita, însă, numai la aceste nume, după cum rezultă din referatul prin care cer arestarile, ci fac cercetări și față de alte persoane. Una dintre ele ar putea fi și această "Elena".
De cine se temea Alina Bica
Noul dosar pe numele Alinei Bica este complex pentru că se referă la infracțiuni săvârșite în trei șiruri evenimențiale, care decupează acțiuni din trei dosare penale unde actor principal este Alina Bica.
Un șir evenimențial decupează fapte care descriu modul de obținere a aprobărilor comisiei ANRP pentru retrocedarea unor proprietăți imobiliare. În acest șir de evenimente sunt implicați, alături de Bica, actorii Dorin și Alin Cocoș, Florin Mihăilescu, alte persoane față de care se fac cercetări.
Citește și: Kovesi, prima reacție după denunțul la DNA făcut de Elena Udrea
În acest capitol de infracțiuni, Alina Bica era foarte speriată de "partenerii" ei. În rezumat, Bica ar fi obținut avize pentru două dosare de retrocedări, unul care era "dirijat" de Dorin Cocoș, altul – de către fiul acestuia, Alin. Ambele dosare conțineau bunuri revendicate de samsarul de terenuri Gheorghe Stelian, zis "Stelu". În primul dosar de revendicare, Dorin a cerut și primit mită 16 milioane de euro, iar în al doilea dosar, Alin jr. a cerut 25 % din valoarea despăgubirilor ce urmau a fi încasate.
Potrivit referatului DNA, Alin Cocoș a ajuns la Alina Bica prin intervenția lui Florin Mihăilescu, apropiatul fostei șefe DIICOT.
Descrierile din dosar fac portretul unui Dorin Cocoș autoritar și al unui Alin Cocoș, cocoțat cu picioarele pe biroul unui vicepreședinte ANRP, poziție din care dădea ordine. De cei doi pare a se teme Alina Bica și de o anume "Elena", motiv pentru care, prin insistențe la colegii ei din comisia ANRP, a reușit să obțină avizele pentru retrocedările cerute de Dorin și Alin Cocoș.
Pentru serviciile lor, Alina Bica și apropiatul ei, Florin Mihăilescu, au primit de la Dorin și Alin Cocoș un teren de 4425 metri pătrați în Snagov. Primirea terenului ar fi fost disimulată prin mai multe personaje care apar în dosar. Între aceste personaje se află și prima soție a lui Dorin Cocoș, mama fiului său, Alin. Toate persoanele implicate au fost audiate de procurorii anticorupție, iar parte din declarațiile lor sunt inserate în referatul prin care DNA cere arestările preventive.
Citește și: Videanu şi-a lăsat acţiunile de la Titan Mar soţiei şi copilului, după ce Bica l-a scăpat de sechestru
Alina Bica, servilism față de Videanu
Intr-un alt șir evenimențial, alături de Alina Bica apare Adriean Videanu, căruia i-a ridicat sechestrul asigurator pe 80 de acțiuni pe care le deținea la TITAN MAR SA. Videanu era suspect în dosarul "Romgaz", alături de omul de afaceri Ioan Niculae și de Varujan Vosganian. Videanu și Vosganian, în calitate de miniștri, au aprobat livrări de gaze la prețuri mici pentru Ioan Niculae, prejudiciul fiind de 11 milioane de dolari. Miniștrii beneficiază de imunitate. Nu pot fi urmăriți penal, percheziționați, reținuți, arestați și trimiși în judecată fără avizul președintelui țării sau a camerei din care fac parte, dacă sunt și parlamentari.
Pentru Videanu, avizul de cercetare a fost dat de Traian Băsescu; Vosganian, însă, a fost protejat de Senat, care nu a cerut urmărirea sa penală. Pentru fapte și prejudiciu au rămas să răspundă doar Videanu și Niculae. După începerea urmăririi penale, DIICOT a pus sehestru asigurator pe bunuri, între care și pe cele 80 de acțiuni ale TITAN MAR deținute de Videanu.
După ce Alina Bica ar fi ridicat nejustificat sechestrul asigurator, Videanu ar fi înstrăinat cele 80 de acțiuni pe care le deținea la TITAN MAR, în valoare de circa 277.000 de lei, neputându-se, astfel , recupera din prejudiciul de 11 milioane de dolari, susțin procurorii DNA.
REFERAT DNA: ”Numitul Videanu Adriean este cercetat în dosarul… alături de alte persoane pentru crearea unui prejucidiu de 11 milioane dolari și punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale. Exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu de către Alina Bica l-a ajutat pe Adriean Videanu, cercetat în dosarul DIICOT, să își pună la adăpost acțiunile și să obțină foloase necuvenite prin înstrăinarea lor".
Alina Bica, în calitate de procuror șef, a împiedicat înfăptuirea Justiției, protejându-l pe inculpatul Ovidiu Tender
Un al treilea șir evenimențial decupează acțiunile nelegale săvârșite de Alina Bica pe parcursul mai multor ani, începând cu anii 2003-2006, când a instrumentat, alături de alte trei procuroare, dosarul jafului de la RAFO-CAROM-UTON-VGB. Dosarul mare a fost împărțit în circa 40 de dosare mici, din care doar trei au ajuns la instanțele de judecată. Într-un dosar a fost trimis in judecată grupul lui Corneliu Iacubov, condamnat deja definitiv; în al doilea dosar a fost trimis în judecată grupul coordonat de Marian Iancu, de asememnea condamnat definitiv, iar al treilea dosar, cu un grup de inculpați în frunte cu Ovidiu Tender, deși a fost trimis în judecată din 2006, nici până astăzi nu există o hotărâre judecătorească definitivă.
Motivele tergiversării judecării dosarului sunt devoalate de referatul DNA, în care se precizează că Alina Bica, ca șefă DIICOT, a dat dispoziții procurorilor de ședință să temporizeze judecarea și să nu ceară condamnarea lui Ovidiu Tender.
REFERAT: "Bica Mihaela Alina a dispus măsuri abuzive pentru ca poziția judiciară a DIICOT în fața instanței de judecată să fie de o manieră în care să susțină ca inculpatul să nu fie pasibil de o pedeapsă cu închisoarea. Practic, odată cu numirea la conducerea instituției publice, Alina Bica a subordonat instituția interesului inculpatului (Ovidiu Tener n.r.) în acel dosar. În acest scop, a dispus procurorilor să pună concluzii contrare faptelor dovedite prin probe”.
Pentru acest serviciu, Ovidiu Tender i-ar fi făcut mai multe favoruri Alinei Bica, respectiv l-a angajat pe fostul ei consilier Florin Mihăilescu la firma sa "Prospecțiuni"SA, i-a alimentat cu bani cardul. De asemenea, Tender i-ar fi dat, prin intermediar, soțului Alinei Bica acțiuni la una dintre firmele sale.
Vineri, Tender, prin avocatul său a făcut un autodenunț la DNA. Demersul său a fost făcut după ce în presă au apărut amănunte despre o eventuală începere a urmăririi sale penale în noul dosar al Alinei Bica.. Prin acest gest, omul de afaceri probabil vrea să-și negocieze o pedeapsă mai mică în acest dosar.
De menționat că imediat după arestarea Alinei Bica, instanța Tribunalului București, ca instanță de fond, l-a condamnat, după circa opt ani de tergiversări, pe Ovidiu Tender la 11 ani și patru luni închisoare în dosarul "Jaful Rafo-Carom".
