» Intr-un an in Delta Dunarii se produc 1.000 de tone de gunoi menajer care este imprastiat pretutindeni pentru ca nu exista infrastructura de colectare. Dezvoltarea turismului poate fi blocata de incapacitatea de a evacua deseurile. Investitii de sute de milioane de euro pentru depoluarea Deltei sunt stopate de interesele politicienilor locali.

In acest an, in Delta Dunarii, sezonul turistic a inceput mai devreme comparativ cu anii anteriori. De Paste si de 1 Mai, intreaga baza turistica din Delta a fost ocupata, iar de atunci turistii continua sa vina sa-si petreaca vacantele.
Proprietarii spatiilor de cazare si ai restaurantelor au facut investitii pe parcursul lunilor de iarna, iar pensiunile si hotelurile arata mai bine comparativ cu anii anteriori.
Ca si in anii trecuti, turistii sunt insa intampinati de acelasi peisaj dezolant inca de la malul Dunarii din Tulcea sau de la debarcaderele situate in localitatile riverane bratului Sfantu Gheorghe al fluviului pe unde se patrunde in Delta. Gunoaiele plutesc pretutindeni, pe malul Dunarii, pe canale, pe lacuri si in balti, pe grinduri, dar si in toate zonele lacustre si verzi din preajma satelor. Despre deseurile care au pus stapanire pe Delta Dunarii autoritatile vorbesc foarte mult, dar nu fac nimic pentru a le elimina.
Un studiu realizat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii arata ca biodiversitatea de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si peisajul specific se afla intr-o degradare permanenta din cauza deseurilor imprastiate necontenit de populatia locala si de catre turisti. Conform monitorizarilor specialistilor, cei aproximativ 12.000 de locuitori ai satelor Deltei Dunarii si miile de turisti care isi petrec vacanta la gurile Dunarii produc anual aproape 1.000 de tone de gunoi care este imprastiat pretutindeni. In studiul citat se mai precizeaza ca localitatile riverane Dunarii nu au instalatii de epurare a apelor menajere si, ca urmare, toate reziduurile menajere lichide sunt deversate zilnic in fluviu, ele urmand sa fie "filtrate", pe cale naturala, de bazinul acvatic al Deltei. Nici satele Deltei nu dispun de retele de canalizare si de instalatii de epurare, iar apele menajere din respectivele localitati ajung tot in bazinele acvatice naturale de la varsarea Dunarii in Marea Neagra.

Gunoaiele uratesc peisajul
Virgil Munteanu, presedinte al Asociatei Operatorilor de Turism din Delta Dunarii, a declarat ca firmele care realizeaza excursii pentru turisti in Delta au ajuns in pragul disperarii. "Toate traseele turistice din Delta arata precum depozitele de gunoi menajer. PET-urile plutesc pretutindeni, iar gunoiul menajer aruncat de localnici pe malul canalelor din prejma satelor blocheaza circulatia navelor turistice. Ca urmare, peisajul este dezolant. In localitatile din Delta si pe traseele turistice nu exista containere pentru gunoi. Din acest motiv, satenii si turistii arunca deseurile la voia intamplarii. Localnicii si agentii economici din Delta platesc insa taxe pentru colectarea gunoiului. Aceste taxe sunt incasate de ani buni de primarii, dar nu s-a cheltuit nici un leu pentru colectarea gunoiului", a spus Virgil Munteanu.
O firma din Austria a donat primariilor din Sulina, Sfantu Gheorghe si Jurilovca cate o presa de compactat PET-uri, dar acestea sunt nefolosite. Operatorii de turism din Delta sustin ca primariile nu fac nimic pentru realizarea unui sistem eficient de colectare a gunoiului menajer, desi incaseaza foarte multi bani din taxa de salubritate.
Mai mult, primariile localitatilor care au primit gratis prese pentru mase plastice nu au fost capabile sa organizeze colectarea PET-urilor din zonele limitrofe localitatilor, iar instalatiile respective au ruginit inainte de a compacta recipientii din plastic care au pus stapanire pe traseele turistice de la gurile Dunarii.

Solutiile specialistilor, ignorate
In studiul realizat de specialisti privind starea biodiversitatii din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii sunt propuse masuri concrete menite sa limiteze sursele de poluare si sa refaca biodiversitatea periclitata de poluare.
Aplicarea acestor masuri de protectie ecologica a Deltei necesita sume de peste 120 milioane euro, care ar trebui sa fie finalizate pana in 2012.
Sunt prevazute investitii in valoare de 17 milioane euro pentru diminarea poluarii in cele 12 localitati din Delta sau riverane Dunarii din judetul Tulcea.
Este vorba de realizarea instalatiilor de canalizare, a unui sistem de colectare integrata a gunoiului menajer pentru tot teritoriul ARBDD. Se preconizeaza extinderea bazinelor acvatice naturale din Delta cu aproximativ 50.000 ha prin reconstructia ecologica a amenajarilor agricole si piscicole degradate.
Pana acum, din acest plan urias de investitii nu s-a realizat nimic. Ministerul Mediului a obtinut finantare pentru inceperea principalelor investitii. In iulie 2007, Guvernul a alocat 37 milioane euro pentru realizarea studiilor de fezabilitate, pentru proiectarea si executarea obiectivelor cuprinse in planul conceput de cercetatorii Institutului Delta Dunarii, dar investitiile au fost blocate din cauza disputelor dintre institutii.

Boicotul administratiei locale
Lucia Varga, secretar de stat in Ministerul Mediului, a afirmat recent ca, "desi au fost alocate fonduri bugetare pentru investitii, problemele de protectie a mediului din Delta se rezolva cu mare greutate din cauza piedicilor pe care le pune Consiliul Judetean (CJ) Tulcea. Conflictul s-a iscat din cauza planului de reconstructie ecologica a terenurilor agricole si piscicole aflate in administrarea CJ Tulcea, care nu accepta sa cedeze aceste terenuri pentru a fi renaturate.
In doi ani CJ si consiliile locale din Delta nu au reusit sa se asocieze pentru accesarea fondurilor necesare realizarii in comun a unui sistem integrat de colectare a deseurilor menajere din satele de pe teritoriul ARBDD".
Costica Bercea, vicepresedintele CJ Tulcea, a afirmat ca in ultima sedinta a CJ s-a adoptat o hotarare de asociere a administratiei judetene cu consiliile locale din Delta. Conform acestei hotarari si a celor adoptate de consiliile locale, se va intocmi un proiect care prevede realizarea, in fiecare localitate, a rampelor de transfer pentru gunoiul colectat.
O nava speciala, care urmeaza sa fie achizitionata, va prelua, zilnic sau la cateva zile, in functie de cantitatea colectata, gunoiul din satele Deltei si il va transporta in portul Tulcea, de unde va fi transferat in noua groapa ecologica a orasului.

Paradox
Baze turistice fara infrastructura de mediu
Consiliul Judetean Tulcea boicoteaza realizarea investitiilor de infrastructura din Delta pentru protectia mediului, dar aloca fonduri bugetare semnificative pentru realizarea unor baze turistice in zonele aflate sub protectie ecologica. CJ Tulcea investeste fonduri proprii si atrase de la UE pentru transformarea unor imobile din ferme agricole si piscicole in pensiuni turistice si case de vacanta. Institutul Delta Dunarii a atras atentia ca aceste baze turistice vor creste si mai mult gradul de poluare pe teritoriul rezervatiei, pentru ca in zonele respective nu exista infrastructura de mediu. Proiecte promovate de administratia judeteana, pe care ARBDD nu le-a autorizat, nu prevad realizarea instalatiilor de canalizare, de epurare a apelor menajere si de colectare a gunoiului. Conform constatarilor Garzii de Mediu, unele statii de pompare a apei din amenajarile piscicole si de desecare din cele agricole au fost transformate in pensiuni turistice, dar nu detin autorizatie de mediu. Ele nu au nici autorizatie de functionare, dar practica turismul la negru, iar turistii polueaza masiv biodiversitatea limitrofa aflata sub protectie ecologica.

Specialist
Revitalizarea peisajului prin reconstructie ecologica
Romulus stiuca, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii, sustine ca metoda cea mai eficienta de revitalizare a peisajului din Delta este reconstructia ecologica. "Pana acum au fost renaturate peste 15.000 de hectare de terenuri piscicole, agricole si silvice care erau degradate. Bazinele acvatice create pe suprafetele de teren arid au permis refacerea, in doi-trei ani, a vegetatiei luxuriante, au reaparut rapid populatiile piscicole si vietuitoarele terestre specifice zonelor umede. Aceste zone umede pot diminua considerabil poluarile masive care se produc atat in satele Deltei, cat si in fluviu, din localitatile riverane. Experienta de pana acum ne arata ca pentru a reconstrui ecologic un hectar de teren agricol sau piscicol degradat s-au cheltuit aproximativ 600 de euro. Se poate spune ca se mareste zona umeda a Deltei cu o cheltuiala nesemnificativa si se reface biodiversitata afectata de poluare in beneficiul conservarii peisajului deltaic care asigura dezvoltarea turistica a zonei", a spus directorul stiuca.
Renaturarea terenurilor agricole elimina poluarea masiva realizata de fermierii din Delta care folosesc pe scara larga pesticidele si ingrasamintele chimice. Specialistii institutului mai spun ca pesticidele si ingrasamintele utilizate in cantitati mari de fermieri ajung in bazinele acvatice invecinate prin retelele de desecare si distrug vegetatia lacustra.